Faptele apostolilor 14 - Noul Testament SBR 2023（NTSBR）

Pavel și Barnaba în Iconia

1În Iconia s-a întâmplat același lucru: ei au intrat în sinagoga iudeilor și au vorbit în așa fel încât o mare mulțime a crezut, atât iudei, cât și greci.

2Însă iudeii care nu s-au lăsat înduplecați au stârnit neamurile și le-au înveninat sufletele împotriva fraților.

3Așa că au rămas acolo un timp mai îndelungat și vorbeau cu îndrăzneală despre Domnul care adeverea Cuvântul harului Său, îngăduind să se facă semne și minuni prin mâinile lor.

4Dar mulțimea din cetate era împărțită; unii erau de partea iudeilor, iar alții de partea apostolilor.

5Când s-au pus în mișcare neamurile și iudeii, alături de conducătorii lor, ca să-i insulte și să-i ucidă cu pietre,

6apostolii, dându-și seama, au fugit în cetățile Licaoniei – Listra și Derbe – și în ținuturile dimprejur.

7Și au continuat să predice Evanghelia și acolo.

Pavel și Barnaba la Listra

8În Listra locuia un bărbat fără putere în picioare, olog din naștere, care nu umblase niciodată.

9Acesta îl asculta pe Pavel când vorbea. Pavel, uitându-se țintă la el și văzând că are credință să fie vindecat,

10a zis cu glas tare: „Ridică-te pe picioarele tale și stai drept!” Și el a sărit și a început să umble.

11Când au văzut mulțimile ce a făcut Pavel, au strigat în limba licaoniană: „Zeii au coborât la noi în chip de oameni!”

12Pe Barnaba l-au numit Zeus, iar pe Pavel, Hermes, pentru că el era cel ce mânuia Cuvântul.

13Preotul lui Zeus, al cărui templu era în fața cetății, a adus boi și ghirlande la porți și, împreună cu mulțimile, voia să le aducă jertfe.

14Auzind acestea, apostolii Barnaba și Pavel și-au rupt veșmintele, au ieșit în grabă afară la mulțime și au strigat:

15„Oameni buni, de ce faceți acestea? Căci și noi suntem oameni de aceeași natură ca voi! Noi vă aducem vestea bună ca să vă întoarceți de la aceste lucruri deșarte la Dumnezeul cel Viu, care a făcut cerul și pământul, marea și tot ce este în ele

16și care în generațiile trecute a lăsat toate neamurile să meargă pe căile lor.

17Și totuși, nu S-a lăsat pe Sine fără mărturie, căci v-a făcut bine dându-vă ploi din cer și anotimpuri roditoare, săturându-vă cu hrană și umplându-vă inimile cu bucurie.”

18Spunând aceste lucruri, cu greu au împiedicat mulțimile să le aducă jertfă.

19Au venit, însă, din Antiohia și Iconia niște iudei care au câștigat mulțimile de partea lor. După ce au aruncat cu pietre în Pavel, l-au târât afară din cetate, crezând că a murit.

20Când l-au înconjurat, însă, ucenicii, el s-a ridicat și a intrat în cetate. A doua zi, a plecat împreună cu Barnaba la Derbe.

Întoarcerea la Antiohia Siriei

21După ce au predicat Evanghelia în cetatea aceea și au făcut mulți ucenici, s-au întors la Listra, la Iconia și la Antiohia,

22întărind sufletele ucenicilor, îndemnându-i să rămână statornici în credință și spunându-le că în Împărăția lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri.

23Au așezat prezbiteri în fiecare biserică și, după ce s-au rugat și au postit, i-au încredințat Domnului, în care crezuseră.

24Trecând prin Pisidia, au venit în Pamfilia.

25După ce au vestit Cuvântul în Perga, au coborât în Atalia,

26și de acolo au plecat pe mare la Antiohia, de unde fuseseră încredințați harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care o îndepliniseră.

27Când au ajuns și au adunat biserica, au istorisit tot ceea ce făcuse Dumnezeu prin ei și cum deschisese El neamurilor ușa credinței.

28Și au rămas acolo mai mult timp, alături de ucenici.