Galateni 1 - Cornilescu Centenary Edition 2024（EDC100）

Urare

1Pavel, apostol nu de la oameni, niciVers. 11,12 printr-un om, ci prinFap. 9:6. Fap. 22:10,15,21; 26:16. Tit 1:3. Isus Hristos și prin Dumnezeu Tatăl, careFap. 2:24. L-a înviat din morți,

2și toți frații careFilip. 2:22; 4:21. sunt împreună cu mine, către bisericile1Cor. 16:1. Galatiei:

3harRom. 1:7. 1Cor. 1:3. 2Cor. 1:2. Efes. 1:2. Filip. 1:2. Col. 1:2. 1Tes. 1:1. 2Tes. 1:2. 2Ioan 3. și pace vouă de la Dumnezeu Tatăl și de la Domnul nostru Isus Hristos!

4ElMat. 20:28. Rom. 4:25. Cap. 2:20 Tit 2:14. S-a dat pe Sine Însuși pentru păcatele noastre, ca să ne smulgă din acestIs. 65:17. Ioan 15:19; 17:14. Evr. 2:5; 6:5. 1Ioan 5:19. veac rău, după voia Dumnezeului nostru și Tatăl.

5A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin!

Nestatornicia galatenilor

6Mă mir că treceți așa de repede de la Cel ce v-a chemat prin harul lui Hristos la o altă evanghelieCap. 5:8..

7Nu că2Cor. 11:4. Fap. 15:1,24. 2Cor. 2:17; 11:13. Cap. 5:10,12 este o altă evanghelie, dar sunt unii oameni care vă tulbură și voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos.

8Dar chiar dacă noi1Cor. 16:22. înșine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema!

9Cum am mai spus-o, o spun și acum: dacă vă propovăduiește cineva o evanghelie deosebităDeut. 4:2; 12:32. Prov. 30:6. Apoc. 22:18. de aceea pe care ați primit-o, să fie anatema!

10Caut1Tes. 2:4. eu oare1Sam. 24:7. Mat. 28:14. 1Ioan 3:19. în clipa aceasta să capăt bunăvoința oamenilor sau bunăvoința lui Dumnezeu? Sau caut1Tes. 2:4. Iac. 4:4. să plac oamenilor? Dacă aș căuta să plac oamenilor, n-aș fi robul lui Hristos.

Evanghelia lui Pavel

11Fraților1Cor. 15:1., vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine nu este de obârșie omenească,

12pentru că n-am primit-o, nici1Cor. 15:1,3. Vers. 1 n-am învățat-o de la vreun om, ci prinEfes. 3:3. Fap. 9:1; 22:4; 26:11. descoperirea lui Isus Hristos.

13Ați auzit, într-adevăr, care era purtarea mea de altădată, în religia iudeilor. Cum, adică, prigoneam peste1Tim. 1:13. măsură de mult Biserica lui Dumnezeu și făceam prăpădFap. 8:3. în ea

14și cum eram mai înaintat în religia iudeilor decât mulți din neamul meu de o vârstă cu mine. Eram însuflețit de o râvnăFap. 22:3; 26:9. Filip. 3:6. nespus de mare pentru datinile strămoșeștiIer. 9:14. Mat. 15:2. Mar. 7:5..

15Dar când Dumnezeu, careIs. 49:1,5. Ier. 1:5. Fap. 9:15; 13:2; 22:14,15. Rom. 1:1. m-a pus deoparte din pântecele maicii mele și m-a chemat prin harul Său, a găsit cu cale

16să-L2Cor. 4:6. descopere în mine pe Fiul Său, ca să-L vestescFap. 9:15; 22:21; 26:17,18. Rom. 11:13. Efes. 3:8. între neamuri, îndată n-am întrebat niciun omMat. 16:17. 1Cor. 15:50. Efes. 6:12.,

17nici nu m-am suit la Ierusalim, la cei ce au fost apostoli înainte de mine, ci m-am dus în Arabia. Apoi m-am întors din nou la Damasc.

18După trei ani m-am suitFap. 9:26. la Ierusalim, să fac cunoștință cu Chifa, și am rămas la el cincisprezece zile.

19Dar n-am văzut pe1Cor. 9:5. nimeni altul dintre apostoli decât peMat. 13:55. Mar. 6:3. Iacov, fratele Domnului.

20În cele ce vă scriu, iatăRom. 9:1., înaintea lui Dumnezeu, nu mint.

21După aceeaFap. 9:30. m-am dus în ținuturile Siriei și ale Ciliciei.

22Și le eram încă necunoscut la față bisericilor1Tes. 2:14. lui HristosRom. 16:7. care sunt în Iudeea.

23Ele auzeau doar spunându-se: „Cel ce ne prigonea odinioară acum propovăduiește credința pe care căuta s-o nimicească odinioară.”

24Și-L slăveau pe Dumnezeu din pricina mea.