Marcu 14 - Cornilescu Centenary Edition 2024（EDC100）

Sfatul împotriva lui Isus

1După două și să li se dea săracilor.” Și le era foarte necaz pe femeia aceea.

6Dar Isus le-a zis: „Lăsați-o în pace! De ce-i faceți supărare? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine;

7căci pe

Cina cea de taină

22Pe cândÎnștiințarea lui Petru

26După cePrinderea lui Isus

43ȘiMat. 26:47. Luca 22:47. Ioan 18:3. îndată, pe când vorbea El încă, a venit Iuda, unul dintre cei doisprezece, și împreună cu el au venit o mulțime de oameni cu săbii și cu ciomege, trimiși de preoții cei mai de seamă, de cărturari și de bătrâni.

44Vânzătorul le dăduse semnul acesta: „Pe care-l voi săruta, acela este; să-l prindeți și să-l duceți sub pază!”

45Când a venit Iuda, s-a apropiat îndată de Isus și I-a zis: „Învățătorule!” Și L-a sărutat mult.

46Atunci oamenii aceia au pus mâna pe Isus și L-au prins.

47Unul dintre cei ce stăteau lângă El a scos sabia, l-a lovit pe robul marelui-preot și i-a tăiat urechea.

48IsusMat. 26:55. Luca 22:52. a luat cuvântul și le-a zis: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți.

49În toate zilele am fost la voi și îi învățam pe oameni în Templu, și nu M-ați prins. Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să

Ps. 22:6. Is. 53:7. Luca 22:37; 24:44. se împlinească Scripturile.”

50AtunciPs. 88:8. Vers. 27 toți ucenicii L-au părăsit și au fugit.

51După El mergea un tânăr care n-avea pe trup decât o învelitoare din pânză de in. Au pus mâna pe el,

52dar el și-a lăsat învelitoarea și a fugit în pielea goală.

Isus, osândit de Sinedriu

53PeMat. 26:57. Luca 22:54. Ioan 18:13. Isus L-au dus la marele-preot, unde s-au adunat toți preoții cei mai de seamă, bătrânii și cărturarii.

54Petru L-a urmat de departe până în curtea marelui-preot, a șezut jos împreună cu aprozii și se încălzea la para focului.

55PreoțiiMat. 26:59. cei mai de seamă și tot Soborul căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să-L omoare, dar nu găseau niciuna.

56Pentru că mulți făceau mărturisiri mincinoase împotriva Lui, dar mărturisirile lor nu se potriveau.

57Unii s-au sculat și au făcut o mărturisire mincinoasă împotriva Lui și au zis:

58„Noi L-am auzit zicând: «EuCap. 15:29. Ioan 2:19. voi strica Templul acesta, făcut de mâini omenești, și în trei zile voi ridica un altul, care nu va fi făcut de mâini omenești.»”

59Nici chiar în privința aceasta nu se potrivea mărturisirea lor.

60AtunciMat. 26:62. marele-preot s-a sculat în picioare în mijlocul adunării, L-a întrebat pe Isus și I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc oamenii aceștia împotriva Ta?”

61IsusIs. 53:7. tăcea și nu răspundea nimic. Marele-preotMat. 26:63. L-a întrebat iarăși și I-a zis: „Ești Tu Hristosul, Fiul Celui Binecuvântat?”

62„Da, sunt”, i-a răspuns Isus. „Și-L

Mat. 24:30; 26:64. Luca 22:69. veți vedea pe Fiul Omului șezând la dreapta Puterii și venind pe norii cerului.”

63Atunci marele-preot și-a rupt hainele și a zis: „Ce nevoie mai avem de martori?

64Ați auzit hula. Ce vi se pare?” Toți L-au osândit să fie pedepsit cu moartea.

65Și unii au început să-L scuipe, să-I acopere fața, să-L bată cu pumnii și să-I zică: „Prorocește!” Iar aprozii L-au primit în palme.

Tăgăduirea lui Petru

66PeMat. 26:58,69. Luca 22:55. Ioan 18:16. când stătea Petru jos în curte, a venit una dintre slujnicele marelui-preot.

67Când l-a văzut pe Petru încălzindu-se, s-a uitat țintă la el și i-a zis: „Și tu erai cu Isus din Nazaret!”

68El s-a lepădat și a zis: „Nu știu, nici nu înțeleg ce vrei să zici.” Apoi a ieșit în pridvor. Și a cântat cocoșul.

69CândMat. 26:71. Luca 22:58. Ioan 18:25. l-a văzut slujnica, a început iarăși să le spună celor ce stăteau acolo: „Acesta este unul dintre oamenii aceia.”

70Și el s-a lepădat din nou. DupăMat. 26:73. Luca 22:59. Ioan 18:26. puțină vreme, cei ce stăteau acolo i-au zis iarăși lui Petru: „Nu mai încape îndoială că ești unul din oamenii aceia, căciFap. 2:7. ești galileean și graiul tău seamănă cu al lor.”

71Atunci el a început să se blesteme și să se jure: „Nu-l cunosc pe omul acesta despre care vorbiți!”

72ÎndatăMat. 26:75. a cântat cocoșul a doua oară. Și Petru și-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: „Înainte să cânte cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Și, gândindu-se la acest lucru, a început să plângă.