1După ce s-a sfârșit lucrul acesta, căpeteniile s-au apropiat de mine și au zis: „Poporul lui Israel, preoții și leviții nu s-au despărțitCap. 6:21. Neem. 9:2. de popoarele acestor țări și au făcutDeut. 12:30,31. urâciunile lor – ale canaaniților, ale hitiților, ale fereziților, ale iebusiților, ale amoniților, ale moabiților, ale egiptenilor și ale amoriților.
2Căci și-auEx. 34:16. Deut. 7:3. Neem. 13:23. luat neveste din fetele lor pentru ei și pentru fiii lor și au amestecatEx. 19:6; 22:31. Deut. 7:6; 14:2. neamul2Cor. 6:14. sfânt cu popoarele țărilor acestora. Și căpeteniile și dregătorii au fost cei dintâi care au săvârșit păcatul acesta.”
3Când am auzit lucrul acesta, mi-am sfâșiatIov 1:20. hainele și mantaua, mi-am smuls părul din cap și perii din barbă și am stat jos mâhnitPs. 143:4..
4Atunci s-au strâns la mine toți cei ce se temeauCap. 10:3. Is. 66:2. de cuvintele Dumnezeului lui Israel, din pricina păcatului fiilor robiei. Și eu am stat jos mâhnit până la jertfa de searăEx. 29:39..
5Apoi, în clipa jertfei de seară, m-am sculat din smerirea mea, cu hainele și mantaua sfâșiate, am căzut în genunchi, am întinsEx. 9:29,33. mâinile spre Domnul, Dumnezeul meu, și am zis:
6„Dumnezeule, sunt uluit și mi-eDan. 9:7,8. rușine, Dumnezeule, să-mi ridic fața spre Tine. Căci fărădelegilePs. 38:4. noastre s-au înmulțit deasupra capetelor noastre, și greșelile noastre au ajuns2Cron. 28:9. Apoc. 18:5. până la ceruri.
7Din zilele părinților noștri am fost foartePs. 106:6. Dan. 9:5,6,8. vinovați până în ziua de azi și din pricina fărădelegilor noastre amDeut. 28:36,64. Neem. 9:30. fost dați noi, împărații noștri și preoții noștri în mâinile împăraților străini, pradă sabiei, robiei, jafului și rușiniiDan. 9:7,8. care ne acoperă astăzi fața.
8Și totuși Domnul, Dumnezeul nostru, S-a îndurat de noi, lăsându-ne câțiva oameni scăpați și dându-ne un adăpost în locul Lui cel sfânt, ca să ne luminezePs. 13:3; 34:5. ochii și să ne dea puțină răsuflare în mijlocul robiei noastre.
9CăciNeem. 9:36. suntem robi, dar DumnezeuPs. 136:23. nu ne-a părăsit în robia noastră. A îndreptat spre noi bunăvoințaCap. 7:28. împăraților perșilor, și ei ne-au dat o nouă putere de viață, ca să putem zidi Casa Dumnezeului nostru și să-i dregem dărâmăturile, făcându-ne astfel rost de un loc de adăpostIs. 5:2. în Iuda și la Ierusalim.
10Acum, ce să mai zicem noi după aceste lucruri, Dumnezeule? Căci am părăsit poruncile Tale,
11pe care ni le porunciseși prin robii Tăi, prorocii, zicând: «Țara în care intrați s-o stăpâniți este o țară întinatăCap. 6:21. de necurățiile popoarelor din aceste ținuturi, de urâciunile prin care au umplut-o de la un capăt la altul cu necurățiile lor.
12Să nuEx. 23:32; 34:16. Deut. 7:3. le dați deci pe fetele voastre după fiii lor, să nu le luați pe fetele lor de neveste pentru fiii voștri și să nu vă peseDeut. 23:6. niciodată nici de propășirea lor, nici de bunăstarea lor. În chipul acesta veți ajunge tari, veți mânca cele mai bune roade ale țării și le-o veți lăsaProv. 13:22; 20:7. pe veci moștenire fiilor voștri.»
13După tot ce ni s-a întâmplat din pricina faptelor rele și a marilor greșeli pe care le-am făcut, măcar că Tu, Dumnezeule, nu ne-ai pedepsitPs. 103:10. după fărădelegile noastre, se cuvine ca acum, când ni i-ai păstrat pe acești oameni scăpați,
14să începem iarăși să călcămIoan 5:14. 2Pet. 2:20,21. poruncile Tale și să ne încuscrimVers. 2 Neem. 13:23,27. cu aceste popoare urâcioase? N-arDeut. 9:8. izbucni atunci iarăși mânia Ta împotriva noastră, până acolo încât ne-ar nimici, fără să lase nici rămășiță, nici robi izbăviți?
15Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tu ești dreptNeem. 9:33. Dan. 9:14., căci astăzi noi suntem o rămășiță de robi izbăviți. Iată-ne înainteaRom. 3:19. Ta ca niște1Cor. 15:17. vinovați, și din această pricină nu putem staPs. 130:3. înaintea Ta.”
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.