Faptele apostolilor 12 - Cornilescu Centenary Edition 2024（EDC100）

Petru, izbăvit din temniță

1Cam în aceeași vreme, împăratul Irod a pus mâna pe unii din Biserică pentru a-i chinui;

2și l-a ucis cu sabia pe Iacov, frateleMat. 4:21; 20:20. lui Ioan.

3Când a văzut că lucrul acesta le place iudeilor, a mai pus mâna și pe Petru. – Erau zileleEx. 12:14,15; 23:15. Praznicului Azimelor. –

4După ce l-a prinsIoan 21:18. și l-a băgat în temniță, l-a pus sub paza a patru cete de câte patru ostași, cu gând ca după Paște să-l scoată înaintea norodului.

5Deci Petru era păzit în temniță, și Biserica nu înceta să înalțe rugăciuni către Dumnezeu pentru el.

6În noaptea zilei când avea de gând Irod să-l înfățișeze la judecată, Petru dormea între doi ostași, legat de mâini cu două lanțuri, și niște păzitori păzeau temnița la ușă.

7Și, iată, un înger al Domnului a stat lângă el pe neașteptate și o lumină a strălucit în temniță. ÎngerulCap. 5:19. l-a deșteptat pe Petru lovindu-l în coastă și i-a zis: „Scoală-te iute!” Lanțurile i-au căzut jos de pe mâini.

8Apoi îngerul i-a zis: „Încinge-te și leagă-ți încălțămintea!” Și el a făcut așa. Îngerul i-a mai zis: „Îmbracă-te în haină și vino după mine!”

9Petru a ieșit afară și a mers după el, fărăPs. 126:1. să știe dacă ce făcea îngerul este adevărat. I se părea că areCap. 10:3,17; 11:5. o vedenie.

10După ce au trecut de straja întâia și a doua, au ajuns la poarta de fier care dă în cetate, și eaCap. 16:26. li s-a deschis singură; au ieșit și au trecut într-o uliță. Îndată îngerul a plecat de lângă el.

11Când și-a venit Petru în fire, a zis: „Acum văd cu adevărat că Domnul l-aPs. 34:7. Dan. 3:28; 6:22. Evr. 1:14. trimis pe îngerul Său și m-aIov 5:19. Ps. 33:18,19; 34:22; 41:2; 97:10. 2Cor. 1:10. 2Pet. 2:9. scăpat din mâna lui Irod și de la tot ce aștepta poporul iudeu.”

12După ce și-a dat bine seama de cele întâmplate, s-aCap. 4:23. îndreptat spre casa Mariei, mama luiCap. 15:37. Ioan, zis și Marcu, unde erau adunați mulți laolaltă și se rugauVers. 5.

13A bătut la ușa care dădea în pridvor, și o slujnică, numită Roda, a venit să vadă cine e.

14A cunoscut glasul lui Petru și, de bucurie, în loc să deschidă, a alergat înăuntru să dea de veste că Petru stă înaintea porții.

15„Ești nebună”, i-au zis ei. Dar ea stăruia și spunea că el este. Ei, dimpotrivă, ziceau: „EsteGen. 48:16. Mat. 18:10. îngerul lui.”

16Petru însă bătea mereu. Au deschis și au rămas încremeniți când l-au văzut.

17Petru le-a făcutCap. 13:16; 19:33; 21:40. semn cu mâna să tacă, le-a istorisit cum îl scosese Domnul din temniță și a zis: „Spuneți-le lucrul acesta lui Iacov și fraților!” Apoi a ieșit și s-a dus într-alt loc.

18Când s-a făcut ziuă, ostașii au fost într-o mare fierbere, ca să știe ce s-a făcut Petru.

19Irod, după ce l-a căutat în toate părțile și nu l-a aflat, i-a luat la cercetare pe păzitori și a poruncit să-i omoare. În urmă s-a coborât din Iudeea la Cezareea, ca să rămână acolo.

Moartea lui Irod

20Irod era foarte mâniat pe cei din Tir și din Sidon. Dar aceștia au venit toți într-un gând la el și, după ce l-au câștigat de partea lor pe Blast, care era mai-mare peste odaia de dormit a împăratului, au cerut pace, pentru că țara1Împ. 5:9,11. Ezec. 27:17. lor se hrănea din țara împăratului.

21Într-o zi anumită, Irod s-a îmbrăcat cu hainele lui împărătești, a șezut pe scaunul lui împărătesc și le vorbea.

22Norodul a strigat: „Glas de Dumnezeu, nu de om!”

23Îndată l-a1Sam. 25:38. 2Sam. 24:17. lovit un înger al Domnului, pentru că nu-IPs. 115:1. dăduse slavă lui Dumnezeu. Și a murit mâncat de viermi.

24Însă CuvântulIs. 55:11. Cap. 6:7; 19:20 Col. 1:6. lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult, și numărul ucenicilor se mărea.

25Barnaba și Saul, după ce și-au împlinit însărcinarea, s-au întors din Ierusalim, luându-lCap. 13:5,13; 15:37. cu ei pe IoanVers. 12, zis și Marcu.