1Domnul le-a zis lui Moise și lui Aaron în țara Egiptului:
2„Luna.
7Să ia din sângele lui și să ungă amândoi stâlpii ușii și pragul de sus al caselor unde îl vor mânca.
8Carnea s-o mănânce chiar în noaptea aceea, friptă la foc, și anume s-o mănânce cu azimeCap. 34:25. Num. 9:11. Deut. 16:3. 1Cor. 5:8. și cu verdețuri amare.
9Să nu-l mâncați crud sau fiert în apă, ci să fieDeut. 16:7. fript la foc: atât capul, cât și picioarele și măruntaiele.
10SăCap. 23:18; 34:25. nu lăsați nimic din el până a doua zi dimineața; și, dacă va rămâne ceva din el pe a doua zi dimineața, să-l ardeți în foc.
11Când îl veți mânca, să aveți mijlocul încins, încălțămintea în picioare și toiagul în mână și să-l mâncați în grabă, căci este PașteleDeut. 16:5. Domnului.
12În noaptea aceea, Eu voi treceCap. 11:4,5. Am. 5:17. prin țara Egiptului și îi voi lovi pe toți întâii născuți din țara Egiptului, de la oameni până la dobitoace, și voi face judecată împotriva tuturor zeilorNum. 33:4. Egiptului: EuCap. 6:2., Domnul.
13Sângele vă va sluji ca semn pe casele unde veți fi. Eu voi vedea sângele și voi trece pe lângă voi, așa că nu vă va nimici nicio urgie atunci când voi lovi țara Egiptului.
14Și pomenireaCap. 13:9. acestei zile s-o păstrați și s-o prăznuiți printr-o sărbătoareLev. 23:4,5. 2Împ. 23:21. în cinstea Domnului; s-o prăznuiți ca oVers. 24,43 Cap. 13:10. lege veșnică pentru urmașii voștri.
15Timp de șapteCap. 13:6,7; 23:15; 34:18,25. Lev. 23:5,6. Num. 28:17. Deut. 16:3,8. 1Cor. 5:7. zile veți mânca azime. Din cea dintâi zi veți scoate aluatul din casele voastre, căci oricine va mânca pâine dospită, din ziua întâi până în ziua a șaptea, va fi nimicitGen. 17:14. Num. 9:13. din Israel.
16În ziua dintâi veți avea o adunare de sărbătoareLev. 23:7,8. Num. 28:18,25. sfântă și în ziua a șaptea veți avea o adunare de sărbătoare sfântă. Să nu faceți nicio muncă în zilele acelea; veți putea numai să pregătiți mâncarea fiecărui ins.
17Să țineți Sărbătoarea Azimelor, căci chiarCap. 13:3. în ziua aceea voi scoate oștile voastre din țara Egiptului; să țineți ziua aceea ca o lege veșnică pentru urmașii voștri.
18În luna întâi, din a paisprezecea zi a lunii, seara, să mâncați azime până în seara zilei a douăzeci și una a luniiLev. 23:5. Num. 28:16..
19Timp deCap. 23:15; 34:18. Deut. 16:3. 1Cor. 5:7,8. șapte zile, să nu se găsească aluat în casele voastre; căci oricine va mânca pâine dospită va fi nimicitNum. 9:13. din adunarea lui Israel, fie străin, fie băștinaș.
20Să nu mâncați pâine dospită, ci, în toate locuințele voastre, să mâncați azime.»”
21Moise i-a chemat pe toți bătrânii lui Israel și le-a zis: „Duceți-vă de luați un mielVers. 3 Num. 9:4. Ios. 5:10. 2Împ. 23:21. Ezra 6:20. Mat. 26:18,19. Mar. 14:12‑16. Luca 22:7. pentru familiile voastre și înjunghiați Paștele!
22Să luațiEvr. 11:28. apoi un mănunchi de isop, să-l înmuiați în sângele din strachină și să ungețiVers. 7 pragul de sus și cei doi stâlpi ai ușii cu sângele din strachină. Nimeni din voi să nu iasă din casă până dimineața.
23CândVers. 12,13 va trece Domnul ca să lovească Egiptul și va vedea sângele pe pragul de sus și pe cei doi stâlpi ai ușii, Domnul va trece pe lângă ușă și nuEzec. 9:6. Apoc. 7:3; 9:4. va îngădui Nimicitorului2Sam. 24:16. 1Cor. 10:10. Evr. 11:28. să intre în casele voastre ca să vă lovească.
24Să păziți lucrul acesta ca o lege pentru voi și pentru copiii voștri în veac.
25Când veți intra în țara pe care v-o va da DomnulCap. 3:8,17., după făgăduința Lui, să țineți acest obicei sfânt.
26Și cândCap. 13:8,14. Deut. 32:7. Ios. 4:6. Ps. 78:6. vă vor întreba copiii voștri: «Ce înseamnă obiceiul acesta?»,
27să răspundețiVers. 11: «Este jertfa de Paște în cinstea Domnului, care a trecut pe lângă casele copiilor lui Israel în Egipt, când a lovit Egiptul și ne-a scăpat casele noastre.»” Poporul s-aCap. 4:31. plecat și s-a închinat până la pământ.
28Și copiii lui Israel au plecat și au făcutEvr. 11:28. cum le poruncise Domnul lui Moise și lui Aaron; așa au făcut.
Moartea întâilor născuți29LaCap. 11:4. miezul nopții, Domnul i-aNum. 33:4. Ps. 78:51; 105:36; 135:8; 136:10. lovit pe toți întâii născuți din țara Egiptului, de laCap. 4:23; 11:5. întâiul născut al lui Faraon, care ședea pe scaunul lui de domnie, până la întâiul născut al celui închis în temniță și până la toți întâii născuți ai dobitoacelor.
30Faraon s-a sculat noaptea, el și toți slujitorii lui și toți egiptenii, și au fost mari țipeteCap. 11:6. Prov. 21:13. Am. 5:17. Iac. 2:13. în Egipt, căci nu era casă unde să nu fie un mort.
31În aceeași noapte, Faraon i-a chematCap. 11:1. Ps. 105:38. pe Moise și pe Aaron și le-a zis: „Sculați-vă, ieșiți din mijlocul poporului meu, voi șiCap. 10:9. copiii lui Israel! Duceți-vă de slujiți-I Domnului, cum ați zis!
32Luați-văCap. 10:26. și oile și boii, cum ați zis, duceți-vă șiGen. 27:34. binecuvântați-mă!”
33EgipteniiCap. 11:8. Ps. 105:38. zoreau poporul și se grăbeau să-i scoată din țară, căci ziceau: „Altfel, toțiGen. 20:3. vom pieri.”
34Poporul și-a luat plămădeala (coca) înainte de a se dospi. Și-au învelit postăvile cu plămădeala în haine și le-au pus pe umeri.
35Copiii lui Israel au făcut ce le spusese Moise și le-au cerut egiptenilorCap. 3:22; 11:2. vase de argint, vase de aur și haine.
36Domnul aCap. 3:21; 11:3. făcut ca poporul să capete trecere înaintea egiptenilor, care le-au împlinit cererea. Și astfel i-auGen. 15:14. Cap. 3:22 Ps. 105:37. jefuit pe egipteni.
Plecarea din Egipt37CopiiiNum. 33:3,5. lui Israel au plecat dinGen. 47:11. Ramses spre Sucot în număr de aproapeGen. 12:2; 46:3. Cap. 38:26 Num. 1:46; 11:21. șase sute de mii de oameni care mergeau pe jos, în afară de copii.
38O mulțime de oameni de tot soiul s-au suit împreună cu ei; aveau și turme însemnate de oi și boi.
39Cu plămădeala pe care o luaseră din Egipt și care nu se dospise încă au făcut turte fără aluat, căci fuseseră izgonițiCap. 6:1; 10:11; 12:33. de egipteni fără să mai poată zăbovi și fără să-și ia merinde cu ei.
40Șederea copiilor lui Israel în Egipt a fost de patru sute treizeciGen. 15:13. Fap. 7:6. Gal. 3:17. de ani.
41Și, după patru sute treizeci de ani, tocmai în ziua aceea, toate oștileCap. 7:4. Vers. 51 Domnului au ieșit din țara Egiptului.
42NoapteaDeut. 16:6. aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului, pentru că atunci i-a scos din țara Egiptului. Noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului de toți copiii lui Israel și de urmașii lor.
Chipul cum să se prăznuiască Paștele43Domnul le-a zis lui Moise și lui Aaron: „Iată poruncaNum. 9:14. privitoare la Paște: niciun străin să nu mănânce din el.
44Să-l tai împrejurGen. 17:12,13. pe orice rob cumpărat cu bani și apoi să mănânce din el.
45VeneticulLev. 22:10. și simbriașul să nu mănânce.
46Să nu-l mănânce decât într-o singură casă; să nu luați deloc carne afară din casă și să nu zdrobițiNum. 9:12. Ioan 19:33,36. niciun os.
47ToatăVers. 6 Num. 9:13. adunarea lui Israel să facă Paștele.
48Dacă un străinNum. 9:14. care va locui la tine va vrea să facă Paștele Domnului, orice parte bărbătească din casa lui va trebui tăiată împrejur; apoi se va apropia să-l facă și va fi ca băștinașul, dar niciun netăiat împrejur să nu mănânce din el.
49Aceeași legeNum. 9:14; 15:15,16. Gal. 3:28. va fi pentru băștinaș ca și pentru străinul care va locui în mijlocul vostru.”
50Toți copiii lui Israel au făcut cum le poruncise Domnul lui Moise și lui Aaron; așa au făcut.
51Și, chiar în ziua aceeaVers. 41, Domnul i-a scos din țara Egiptului pe copiii lui Israel, dupăCap. 6:26. oștile lor.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.