Romani 7 - Cornilescu Centenary Edition 2024（EDC100）

Creștinul, izbăvit de Lege

1Nu știți, fraților – căci le vorbesc unor oameni care cunosc Legea –, că Legea are stăpânire asupra omului câtă vreme trăiește el?

2Căci femeia1Cor. 7:39. măritată este legată prin Lege de bărbatul ei câtă vreme trăiește el, dar dacă-iMat. 5:32. moare bărbatul, este dezlegată de legea bărbatului ei.

3Dacă deci, când îi trăiește bărbatul, ea se mărită după altul, se va chema preacurvă, dar dacă-i moare bărbatul, este dezlegată de Lege, așa că nu mai este preacurvă dacă se mărită după altul.

4Tot astfel, frații mei, prin trupul lui Hristos, și voi ațiCap. 8:2. Gal. 2:19; 5:18. Efes. 2:15. Col. 2:14. Gal. 5:22. murit în ce privește Legea, ca să fiți ai Altuia, adică ai Celui ce a înviat din morți, și aceasta, ca să aducem rod pentru Dumnezeu.

5Căci, când trăiam sub firea noastră pământească, patimile păcatelor, ațâțate de Lege, lucrauCap. 6:13. în mădularele noastre și ne făceau săCap. 6:21. Gal. 5:19. Iac. 1:15. aducem roade pentru moarte.

6Dar acum am fost izbăviți de Lege și suntem morți față de Legea aceasta care ne ținea robi, ca să-I slujim lui Dumnezeu într-unCap. 2:29. 2Cor. 3:6. duh nou, iar nu după vechea slovă.

Legea dă cunoștința păcatului

7Deci ce vom zice? Legea este ceva păcătos? Nicidecum! Dimpotrivă, păcatul nu l-amCap. 3:20. cunoscut decât prin Lege. De pildă, n-aș fi cunoscut pofta dacă Legea nu mi-ar fi spus: „SăEx. 20:17. Deut. 5:21. Fap. 20:33. Cap. 13:9 nu poftești!”

8Apoi păcatulCap. 4:15; 5:20. a luat prilejul și a făcut să se nască în mine, prin poruncă, tot felul de pofte, căci fără Lege păcatul este mort.

9Odinioară, fiindcă eram fără1Cor. 15:56. Lege, trăiam, dar când a venit porunca, păcatul a înviat, și eu am murit.

10Și porunca, ea, careLev. 18:5. Ezec. 20:11,13,21. 2Cor. 3:7. trebuia să-mi dea viața, mi-a pricinuit moartea.

11Pentru că păcatul a luat prilejul prin ea, m-a amăgit și, prin însăși porunca aceasta, m-a lovit cu moartea.

12Așa că LegeaPs. 19:8; 119:38,137. 1Tim. 1:8., negreșit, este sfântă, și porunca este sfântă, dreaptă și bună.

13Atunci un lucru bun mi-a dat moartea? Nicidecum! Dar păcatul, tocmai ca să iasă la iveală ca păcat, mi-a dat moartea printr-un lucru bun, pentru ca păcatul să se arate din cale afară de păcătos prin faptul că se slujea de aceeași poruncă.

Lupta firii pământești împotriva Duhului

14Știm, într-adevăr, că Legea este duhovnicească, dar eu sunt pământesc, vândut1Împ. 21:20,25. 2Împ. 17:17. rob păcatului.

15Căci nu știu ce fac: nuGal. 5:17. fac ce vreau, ci fac ce urăsc.

16Acum, dacă fac ce nu vreau, mărturisesc prin aceasta că Legea este bună.

17Și atunci nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuiește în mine.

18Știu, într-adevăr, că nimic bun nu locuiește înGen. 6:5; 8:21. mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, am voința să fac binele, dar n-am puterea să-l fac.

19Căci binele, pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul, pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac!

20Și dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuiește în mine.

21Găsesc dar în mine legea aceasta: când vreau să fac binele, răul este lipit de mine.

22Fiindcă după omul dinăuntru îmiPs. 1:2. place Legea2Cor. 4:16. Efes. 3:16. Col. 3:9,10. lui Dumnezeu,

23dar văd înGal. 5:17. mădularele mele o altăCap. 6:13,19. lege, care se luptă împotriva Legii primite de mintea mea și mă ține rob legii păcatului, care este în mădularele mele.

24O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?…

25Mulțumiri1Cor. 15:57. fie aduse lui Dumnezeu prin Isus Hristos, Domnul nostru!… Astfel dar, cu mintea eu slujesc Legii lui Dumnezeu, dar cu firea pământească slujesc legii păcatului.