Geneza 43 - Cornilescu Centenary Edition 2024（EDC100）

A doua călătorie a fiilor lui Iacov în Egipt

1Foametea bântuiaCap. 41:54,57. greu în țară.

2Când au isprăvit de mâncat grâul pe care-l aduseseră din Egipt, Iacov le-a zis fiilor săi: „Duceți-vă iarăși și cumpărați-ne ceva merinde!”

3Iuda i-a răspuns: „Omul acela ne-a spus curat: «Să nu-mi mai vedeți fața dacă fratele vostruCap. 42:20; 44:23. nu va fi cu voi!»

4Dacă vrei deci să-l trimiți pe fratele nostru cu noi, ne vom coborî și-ți vom cumpăra merinde.

5Dar, dacă nu vrei să-l trimiți, nu ne vom coborî, căci omul acela ne-a spus: «Să nu-mi mai vedeți fața dacă fratele vostru nu va fi cu voi!»”

6Israel a zis atunci: „Pentru ce mi-ați făcut un astfel de rău și i-ați spus omului aceluia că mai aveți un frate?”

7Ei au răspuns: „Omul acela ne-a întrebat despre noi și familia noastră și a zis: «Mai trăiește tatăl vostru? Mai aveți vreun frate?» Și noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi să știm că are să zică: «Aduceți-l pe fratele vostru»?”

8Iuda i-a zis tatălui său, Israel: „Trimite copilul cu mine, ca să ne sculăm și să plecăm, și vom trăi și nu vom muri, noi, tu și copiii noștri!

9Răspund eu pentru el; ai să-l ceri înapoi din mâna mea. DacăCap. 44:32. Flm. 18,19. nu-l voi aduce înapoi la tine și dacă nu-l voi pune înaintea ta, vinovat să fiu față de tine pentru totdeauna!

10Căci, dacă n-am mai fi zăbovit, de două ori ne-am fi întors până acum.”

11Israel, tatăl lor, le-a zis: „Fiindcă trebuie, faceți așa! Luați-vă în saci ceva din cele mai bune roade ale țării, ca să-i ducețiCap. 32:20. Prov. 18:16. un dar omului aceluia, și anume: puțin leac alinătorCap. 37:25. Ier. 8:22. și puțină miere, mirodenii, smirnă, fisticuri și migdale!

12Luați cu voi argint îndoit și duceți înapoi argintul peCap. 42:25,35. care vi l-au pus la gura sacilor: poate că a fost o greșeală.

13Luați-l și pe fratele vostru, sculați-vă și întoarceți-vă la omul acela!

14Dumnezeul cel Atotputernic să vă facă să căpătați trecere înaintea omului aceluia și să-i lase să se întoarcă împreună cu voi pe celălalt frate al vostru și pe Beniamin! Iar eu, dacăEst. 4:16. trebuie să fiu lipsit de copiii mei, lipsit să fiu!”

Venirea fraților lui Iosif în Egipt

15Au luat darul; au luat cu ei argint îndoit, precum și pe Beniamin, s-au sculat, s-au coborât în Egipt și s-au înfățișat înaintea lui Iosif.

16Cum l-a văzut Iosif pe Beniamin cu ei, i-a zis economuluiCap. 24:2; 39:4; 44:1. său: „Bagă-i pe oamenii aceștia în casă, taie vite și gătește, căci oamenii aceștia au să mănânce cu mine la amiază!”

17Omul acela a făcut ce-i poruncise Iosif și i-a dus pe oamenii aceia în casa lui Iosif.

18Ei s-au temut când au văzut că-i bagă în casa lui Iosif și au zis: „Ne bagă înăuntru din pricina argintului pus în sacii noștri data trecută; vor să se năpustească peste noi ca să ne ia robi și să pună mâna pe măgarii noștri.”

19S-au apropiat de economul casei lui Iosif și au intrat în vorbă cu el la ușa casei

20și i-au zis: „DomnuleCap. 42:3,10., noi ne-am mai coborât o dată aici ca să cumpărăm merinde.

21Apoi, când am ajunsCap. 42:27,35. la locul unde trebuia să rămânem peste noapte, ne-am deschis sacii și iată că argintul fiecăruia era la gura sacului său – argintul nostru, după greutatea lui – și l-am adus înapoi cu noi.

22Am adus și alt argint ca să cumpărăm merinde. Nu știm cine a pus argintul în sacii noștri.”

23Economul a răspuns: „Fiți pe pace! Nu vă temeți de nimic! Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v-a pus pe ascuns o comoară în saci. Argintul vostru a trecut prin mâinile mele.” Și li l-a adus și pe Simeon.

24Omul acesta i-a băgat în casa lui Iosif; le-a dat apăCap. 18:4; 24:32. de și-au spălat picioarele; a dat și nutreț măgarilor lor.

25Ei și-au pregătit darul până la venirea lui Iosif, la amiază, căci aflaseră că au să mănânce la el.

26Când a ajuns Iosif acasă, i-au dat darul pe care i-l aduseseră și s-au aruncat cu fața la pământCap. 37:7,10. înaintea lui.

27El i-a întrebat de sănătate și a zis: „Bătrânul vostru tată, de care ați vorbitCap. 42:11,13., este sănătos? Mai trăiește?”

28Ei au răspuns: „Robul tău, tatăl nostru, este sănătos; trăiește încă.” Și s-au plecatCap. 37:7,10. și s-au aruncat cu fața la pământ.

29Iosif a ridicat ochii și, aruncând o privire spre fratele său Beniamin, fiul mameiCap. 35:17,18. sale, a zis: „Acesta este fratele vostru cel tânăr, despre care mi-ați vorbitCap. 42:13.?” Și a adăugat: „Dumnezeu să aibă milă de tine, fiule!”

30Iosif a isprăvit repede, căci i se rupea inima1Împ. 3:26. pentru fratele său și simțea nevoia să plângă; a intrat degrabă într-o odaie și a plânsCap. 42:24. acolo.

31După ce s-a spălat pe față, a ieșit din odaie și, silindu-se să se stăpânească, a zis: „AducețiVers. 25 de mâncare!”

32Le-au adus de mâncare lui Iosif deoparte și fraților lui deoparte; egiptenilor care mâncau cu el le-au adus, de asemenea, mâncare deoparte, căci egiptenii nu puteau să mănânce cu evreii, fiindcă lucrul acesta pentru ei este o urâciuneCap. 46:34. Ex. 8:26..

33Frații lui Iosif s-au așezat la masă în fața lui: de la întâiul născut, după dreptul lui de întâi născut, și până la cel mai tânăr, așezați după vârstă; și se uitau unii la alții cu mirare.

34Iosif a pus să le dea din bucatele care erau înaintea lui, iar Beniamin a căpătat de cinci oriCap. 45:22. mai mult decât ceilalți. Și au băut și s-au veselit împreună cu el.