2 Samuel 14 - Cornilescu Centenary Edition 2024（EDC100）

Ioab trimite o femeie din Tecoa la David

1Ioab, fiul Țeruiei, a băgat de seamă că inima împăratului era aprinsă de dor dupăCap. 13:39. Absalom.

2A trimis să aducă din Tecoa2Cron. 11:6. o femeie iscusită și i-a zis: „Fă-te că plângi și îmbracă-teRut 3:3. în haine de jale; nu te unge cu untdelemn și fii ca o femeie care de multă vreme plânge după un mort!

3Să te duci astfel la împărat și să-i vorbești așa și așa.” Și IoabCap. 14:19. Ex. 4:15. i-a spus ce trebuia să zică.

4Femeia aceea din Tecoa s-a dus să-i vorbească împăratului. A căzut1Sam. 20:41. Cap. 1:2 cu fața la pământ, s-a închinat și a zis: „Împărate, scapă-mă2Împ. 6:26,28.!”

5Împăratul i-a zis: „Ce ai?” Ea a răspuns: „Da, sunt văduvăCap. 12:1., bărbatul mi-a murit.

6Roaba ta avea doi fii; amândoi s-au certat pe câmp și n-a fost nimeni să-i despartă; unul l-a lovit pe celălalt și l-a omorât.

7Și iată că toată familiaNum. 35:19. Deut. 19:12. s-a ridicat împotriva roabei tale, zicând: «Scoate-l încoace pe ucigașul fratelui său! Vrem să-l omorâm pentru viața fratelui său pe care l-a ucis; vrem să-l nimicim chiar și pe moștenitor!» Ei ar stinge astfel și tăciunele care-mi mai rămâne, ca să nu-i lase bărbatului meu nici nume, nici urmaș viu pe fața pământului.”

8Împăratul i-a zis femeii: „Du-te acasă! Voi da porunci cu privire la tine.”

9Femeia din Tecoa i-a zis împăratului: „Asupra meaGen. 27:13. 1Sam. 25:24. Mat. 27:25., împărate, domnul meu, și asupra casei tatălui meu să cadă pedeapsa; împăratulCap. 3:28,29. 1Împ. 2:33. și scaunul lui de domnie să nu aibă nimic de suferit.”

10Împăratul a zis: „Dacă va vorbi cineva împotriva ta, să-l aduci la mine, și nu se va mai atinge de tine.”

11Ea a zis: „Să-și aducă aminte împăratul de Domnul, Dumnezeul tău, pentru ca răzbunătorul sângeluiNum. 35:19. să nu mărească prăpădul și să nu mi se nimicească fiul!” Și el a zis: „Viu este1Sam. 14:45. Fap. 27:34. Domnul că un păr din capul fiului tău nu va cădea la pământ!”

12Femeia a zis: „Dă-i voie roabei tale să-i spună o vorbă domnului meu, împăratul!” Și el a zis: „Vorbește!”

13Femeia a zis: „Pentru ce gândești tu astfel cu privire la poporulJud. 20:2. lui Dumnezeu, căci nu iese chiar din cuvintele împăratului că împăratul este ca și vinovat când nu-l cheamă înapoi pe acela pe care l-aCap. 13:37,38. izgonit?

14Trebuie negreșit să murimIov 34:15. Evr. 9:27. și vom fi ca niște ape vărsate pe pământ, care nu se mai adună. Dumnezeu nu ia viața, ci doreșteNum. 35:15,25,28. ca fugarul să nu rămână izgonit dinaintea Lui.

15Acum, dacă am venit să-i spun aceste lucruri împăratului, domnului meu, am venit pentru că poporul m-a înspăimântat. Și roaba ta a zis: «Vreau să-i vorbesc împăratului; poate că împăratul va face ce va zice roaba sa.»

16Da, împăratul o va asculta pe roaba sa ca să o scape din mâna celor ce caută să ne nimicească pe mine și pe fiul meu din moștenirea lui Dumnezeu.

17Roaba ta a zis: «Cuvântul domnului meu, împăratul, să-mi dea odihnă! Căci domnul meu, împăratul, este ca un îngerVers. 20 Cap. 19:27 al lui Dumnezeu, gata să audă binele și răul.» Și Domnul, Dumnezeul tău, să fie cu tine!”

18Împăratul a răspuns și i-a zis femeii: „Nu-mi ascunde ce te voi întreba!” Și femeia a zis: „Să vorbească domnul meu, împăratul!”

19Împăratul a zis atunci: „Oare mâna lui Ioab nu este ea cu tine în toată treaba aceasta?” Și femeia a răspuns: „Viu este sufletul tău, împărate, domnul meu, că nu este cu putință nicio abatere, nici la dreapta, nici la stânga, de la tot ce a zis domnul meu, împăratul. Într-adevăr, robul tău Ioab mi-a poruncit și a pus înVers. 3 gura roabei tale toate aceste cuvinte.

20Ca să dea o altă înfățișare lucrului a făcut robul tău Ioab lucrul acesta. Dar domnul meu este tot atât de înțeleptVers. 17 Cap. 19:27 ca și un înger al lui Dumnezeu, ca să cunoască tot ce se petrece pe pământ.”

Absalom este iertat și adus înapoi

21Împăratul i-a zis lui Ioab: „Iată, vreau să fac lucrul acesta; du-te dar de adu-l înapoi pe tânărul Absalom!”

22Ioab a căzut cu fața la pământ, s-a închinat și l-a binecuvântat pe împărat. Apoi a zis: „Robul tău cunoaște azi că am căpătat trecere înaintea ta, împărate, domnul meu, fiindcă împăratul lucrează după cuvântul robului său.”

23Ioab s-a sculat, a plecat în GheșurCap. 13:37. și l-a adus pe Absalom înapoi la Ierusalim.

24Dar împăratul a zis: „Să se ducă în casa lui și să nu-mi vadăGen. 43:3. Cap. 3:13 fața.” Și Absalom s-a dus în casa lui și n-a văzut fața împăratului.

25Nu era om în tot Israelul așa de vestit ca Absalom în privința frumuseții lui: din talpaIs. 1:6. piciorului până în creștetul capului n-avea niciun cusur.

26Când își tundea capul – și-l tundea în fiecare an, pentru că părul îi era greu –, greutatea părului de pe capul lui era de două sute de sicli, după greutatea împăratului.

27Lui Absalom i s-au născutCap. 18:18. trei fii și o fiică, numită Tamar, care era o femeie frumoasă la chip.

28Absalom a locuit doi ani la Ierusalim fără să vadăVers. 24 fața împăratului.

29Apoi l-a chemat pe Ioab să-l trimită la împărat, dar Ioab n-a voit să vină la el. L-a chemat a doua oară, și Ioab tot n-a vrut să vină.

30Absalom le-a zis atunci slujitorilor lui: „Vedeți, ogorul lui Ioab este lângă al meu; are orz pe el; duceți-vă și puneți-i foc!” Și slujitorii lui Absalom au pus foc câmpului.

31Ioab s-a sculat și s-a dus la Absalom acasă. Și i-a zis: „Pentru ce au pus slujitorii tăi foc câmpului meu?”

32Absalom i-a răspuns lui Ioab: „Iată, ți-am trimis vorbă și ți-am zis: «Vino aici, și te voi trimite la împărat să-i spui: ‘Pentru ce m-am întors din Gheșur? Ar fi fost mai bine pentru mine să fiu și acum acolo.’» Doresc acum să văd fața împăratului; și dacă este vreo nelegiuire în mine, să mă omoare.”

33Ioab s-a dus la împărat și i-a spus lucrul acesta. Și împăratul l-a chemat pe Absalom, care a venit la el și s-a aruncat cu fața la pământ înaintea lui. Împăratul l-a sărutatGen. 33:4; 45:15. Luca 15:20. pe Absalom.