1„Mângâiați, mângâiați poporul Meu!”, zice Dumnezeul vostru.
2„Vorbiți bine Ierusalimului și strigați-i că robia lui s-a sfârșit, că nelegiuirea lui este ispășită, căciIov 42:10. Cap. 61:7 a primit din mâna Domnului de două ori cât toate păcatele lui!”
3Un glasMat. 3:3. Mar. 1:3. Luca 3:4. Ioan 1:23. strigă: „PregătițiMal. 3:1. în pustie calea Domnului, netezițiPs. 68:4. Cap. 49:11 în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru!
4Orice vale să fie înălțată, orice munte și orice deal să fie plecate, coastele să se prefacăCap. 45:2. în câmpii, și strâmtorile – în vâlcele!
5Atunci se va descoperi slava Domnului, și în clipa aceea orice făptură o va vedea, căci gura Domnului a vorbit.”
6Un glas zice: „Strigă!” Și eu am răspuns: „Ce să strig?” „OriceIov 14:2. Ps. 90:5; 102:11; 103:15. Iac. 1:10. 1Pet. 1:24. făptură este ca iarba, și toată strălucirea ei – ca floarea de pe câmp.
7Iarba se usucă, floarea cade când suflă vântulPs. 103:16. Domnului peste ea.” Într-adevăr, poporul este ca iarba:
8iarba se usucă, floarea cade, dar cuvântulIoan 12:34. 1Pet. 1:25. Dumnezeului nostru rămâne în veac.
9Suie-te pe un munte înalt, ca să-i vestești Sionului vestea cea bună; înalță-ți glasul cu putere, ca să-i vestești Ierusalimului vestea cea bună; înalță-ți glasul, nu te teme și spune-le cetăților lui Iuda: „Iată Dumnezeul vostru!”
10Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere și poruncește cu brațulCap. 59:16. Lui. Iată că plataCap. 62:11. Apoc. 22:12. este cu El și răsplătirile vin înaintea Lui.
11El Își va pașteCap. 49:10. Ezec. 34:23; 37:24. Ioan 10:11. Evr. 13:20. 1Pet. 2:25; 5:4. Apoc. 7:17. turma ca un păstor: va lua mieii în brațe, îi va duce la sânul Lui și va călăuzi blând oile care alăptează.
Puterea lui Dumnezeu12CineProv. 30:4. a măsurat apele cu mâna lui? Cine a măsurat cerurile cu palma și a strâns țărâna pământului într-o treime de măsură? Cine a cântărit munții cu cântarul și dealurile cu cumpăna?
13CineIov 21:22; 36:22,23. Rom. 11:34. 1Cor. 2:16. a cercetat Duhul Domnului și cine L-a luminat cu sfaturile lui?
14Cu cine S-a sfătuit El, ca să ia învățătură? Cine L-a învățat cărarea dreptății? Cine L-a învățat înțelepciunea și I-a făcut cunoscută calea priceperii?
15Iată, neamurile sunt ca o picătură de apă din vadră, sunt ca praful pe o cumpănă; El ridică ostroavele ca un bob de nisip.
16Libanul n-ajunge pentru foc, și dobitoacele lui n-ajung pentru arderea-de-tot.
17Toate neamurile sunt ca o nimicaDan. 4:35. înaintea Lui, nu sunt decâtPs. 62:9. nimicnicie și deșertăciune.
18Cu cine voiți să-L asemănațiVers. 25 Cap. 46:5 Fap. 17:29. pe Dumnezeu? Și cu ce asemănare Îl veți asemăna?
19MeșterulCap. 41:6,7; 44:12. Ier. 10:3. toarnă idolul, și argintarul îl îmbracă cu aur și-i toarnă lănțișoare de argint.
20Iar cine este sărac alege ca dar un lemn care nu putrezește; își caută un meșter iscusit, caCap. 41:7. Ier. 10:4. să facă un idol care să nu se clatine.
21NuPs. 19:1. Fap. 14:17. Rom. 1:19,20. știți? N-ați auzit? Nu vi s-a făcut cunoscut de la început? Nu v-ați gândit niciodată la întemeierea pământului?
22El șade deasupra cercului pământului, și locuitorii lui sunt ca niște lăcuste înaintea Lui; El întindeIov 9:8. Ps. 104:2. Cap. 42:5; 44:24; 51:13. Ier. 10:12. cerurile ca o maramă subțire și le lățește ca un cort, ca să locuiască în el.
23El îi preface într-o nimica pe voievoziIov 12:21. Ps. 107:40. și face o nimica din judecătorii pământului.
24De-abia sunt sădiți, de-abia sunt semănați, de-abia li s-a înrădăcinat tulpina în pământ, și El suflă peste ei de se usucă și un vârtej îi ia ca pe niște paie.
25„CuVers. 18 cine Mă veți asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el?”, zice Cel Sfânt.
26Ridicați-vă ochii în sus și priviți! Cine a făcut aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, în șir, oștirea lor? El le cheamăDeut. 4:15. Ps. 147:4. pe toate pe nume; așa de mare e puterea și tăria Lui, că una nu lipsește.
27Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce zici tu, Israele: „Soarta mea este ascunsă dinaintea Domnului, și dreptul meu este trecut cu vederea înaintea Dumnezeului meu”?
28Nu știi? N-ai auzit? Dumnezeul cel veșnic, Domnul, a făcut marginile pământului. El nu obosește, nici nu ostenește; pricepereaPs. 147:5. Rom. 11:33. Lui nu poate fi pătrunsă.
29El îi dă tărie celui obosit și mărește puterea celui ce cade în leșin.
30Flăcăii obosesc și ostenesc, chiar tinerii se clatină,
31dar cei ce se încred în Domnul își înnoiescPs. 103:5. puterea; ei zboară ca vulturii; aleargă, și nu obosesc, umblă, și nu ostenesc.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.