2 Împărați 19 - Cornilescu Centenary Edition 2024（EDC100）

Ierusalimul, scăpat

1Când a auzit împăratul EzechiaIs. 37:1. lucrul acesta, și-a sfâșiat hainele, s-a acoperit cu un sac și s-a dus în Casa Domnului.

2I-a trimis pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Șebna, logofătul, și pe preoții cei mai bătrâni, acoperiți cu saci, la proroculLuca 3:4. Isaia, fiul lui Amoț.

3Și i-au zis: „Așa vorbește Ezechia: «Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de ocară, căci copiii sunt aproape să iasă din pântecele mamei, și nu este putere pentru naștere.

4Poate2Sam. 16:12. că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit toate cuvintele lui Rabșache, pe care l-a trimis împăratulCap. 18:35. Asiriei, stăpânul său, să-L batjocorească pe Dumnezeul cel viu și poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va pedepsiPs. 50:21. pentru cuvintele pe care le-a auzit. Înalță dar o rugăciune pentru ceilalți care au mai rămas!»”

5Slujitorii împăratului Ezechia s-au dus dar la Isaia.

6Și IsaiaIs. 37:6. le-a zis: „Iată ce să-i spuneți stăpânului vostru: «Așa vorbește Domnul: ‘Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit și prin care M-au batjocorit slujitoriiCap. 18:17. împăratului Asiriei!

7Voi pune în el un duhVers. 35‑37 Ier. 51:1. care îl va face ca, la auzul unei vești pe care o va primi, să se întoarcă în țara lui și-l voi face să cadă ucis de sabie în țara lui.’»”

8Rabșache, plecând, l-a găsit pe împăratul Asiriei luptând împotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui dinCap. 18:14. Lachis.

9Atunci împăratul Asiriei a primit o veste1Sam. 23:27. cu privire la Tirhaca, împăratul Etiopiei. I s-a spus: „Iată că acela a pornit cu război împotriva ta.” Și împăratul Asiriei i-a trimis soli din nou lui Ezechia, zicând:

10„Așa să-i vorbiți lui Ezechia, împăratul lui Iuda: «Să nu te înșele Dumnezeul tău, în careCap. 18:5. te încrezi, zicând: ‘Ierusalimul nu va fi dat în mâinile împăratului Asiriei.’

11Iată, ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor și cum le-au nimicit. Și tu să fii izbăvit?

12DumnezeiiCap. 18:33. neamurilor pe care le-au nimicit părinții mei au izbăvit ei Gozanul, Haranul, Rețeful și pe fiii luiEzec. 27:23. Eden din Telasar?

13UndeCap. 18:34. sunt împăratul Hamatului, împăratul Arpadului și împăratul cetăților Sefarvaim, Hena și Iva?»”

14EzechiaIs. 37:14. a luat scrisoarea din mâna solilor și a citit-o. Apoi s-a suit la Casa Domnului și a întins-o înaintea Domnului,

15căruia I-a făcut următoarea rugăciune: „Doamne, Dumnezeul lui Israel, care șezi1Sam. 4:4. Ps. 80:1. pe heruvimi, Tu1Împ. 18:39. Is. 44:6. Ier. 10:10‑12. ești singurul Dumnezeu al tuturor împărățiilor pământului. Tu ai făcut cerurile și pământul.

16Doamne, pleacă-ȚiPs. 31:2. urechea și ascultă! Doamne, deschide-Ți2Cron. 6:40. ochii și privește! Auzi cuvintele lui Sanherib, care l-a trimisVers. 4 pe Rabșache să-L batjocorească pe Dumnezeul cel viu!

17Da, Doamne, este adevărat că împărații Asiriei au nimicit neamurile și le-au pustiit țările

18și că au aruncat în foc dumnezeii lor – dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrăriPs. 115:4. Ier. 10:3. făcute de mâna omului, erau lemn și piatră – și i-au nimicit.

19Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăvește-ne din mâna lui Sanherib, ca să știe toate împărățiilePs. 83:18. pământului că numai Tu ești Dumnezeu, Doamne!”

20Atunci Isaia, fiul lui Amoț, a trimis să-i spună lui Ezechia: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Am auzitIs. 37:21. rugăciuneaPs. 65:2. pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.»

21Iată cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva lui:

«Fecioara, fiicaPlân. 2:13. Sionului, te disprețuiește și râde de tine;

fata Ierusalimului dăIov 16:4. Ps. 22:7,8. Plân. 2:15. din cap după tine.

22Pe cine ai batjocorit și ai ocărât tu?

Împotriva cui ai ridicat glasul?

Și împotriva cui ți-ai ridicat ochii?

Împotriva SfântuluiPs. 71:22. Is. 5:24. Ier. 51:5. lui Israel!

23Prin soliiCap. 18:17. tăi L-ai batjocorit pe Domnul și ai zis:

‘CuPs. 20:7. mulțimea carelor mele am suit

vârful munților, coastele Libanului!

Voi tăia cei mai înalți cedri ai lui, cei mai frumoși chiparoși ai lui

și voi atinge creasta lui cea mai înaltă, pădurea lui care este ca o grădină de poame;

24am săpat și am băut ape străine

și voi seca cu talpa picioarelor mele toate râurile Egiptului.’

25N-ai auzit că Eu de mult am pregătit aceste lucruriIs. 45:7. și că le-am hotărât din vremurile vechi?

Acum însă am îngăduit să se împlinească

și să prefaciIs. 10:5. cetăți întărite în mormane de dărâmături.

26Locuitorii lor sunt neputincioși,

îngroziți și înmărmuriți;

au ajuns ca iarbaPs. 129:6. de pe câmp și ca verdeața fragedă,

ca iarba de pe acoperișuri și ca grâul care se usucă înainte de a-i da spicul.

27Dar știuPs. 139:1. când stai jos, când ieși și când intri

și când ești furios împotriva Mea.

28Pentru că ești furios împotriva Mea și pentru că trufia ta a ajuns până la urechile Mele,

de aceea voi pune belciugulIov 41:2. Ezec. 29:4; 38:4. Am. 4:2. Meu în nările tale

și zăbala Mea între buzele tale

și te voi face să te întorci pe drumulVers. 33,36,37 pe care ai venit.»

29Acesta să-ți fie1Sam. 2:34. Cap. 20:8,9 Is. 7:11,14. Luca 2:12. semnul:

anul acesta veți mânca ce crește de la sine,

și al doilea an – ce va răsări din rădăcinile rămase,

dar în al treilea an veți semăna, veți secera,

veți sădi vii și veți mânca din rodul lor.

30Rămășița2Cron. 32:22,23. din casa lui Iuda, ce va mai rămâne,

va prinde iarăși rădăcini dedesubt și deasupra va da rod.

31Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță,

și din muntele Sionului – cei scăpați.

Iată ce va face râvnaIs. 9:7. Domnului Oștirilor.

32De aceea așa vorbește Domnul asupra împăratului Asiriei:

«Nu va intra în cetatea aceasta, nici nu va arunca săgeți în ea,

nu va sta înaintea ei cu scuturi și nu va ridica întărituri de șanțuri împotriva ei.

33Se va întoarce pe drumul pe care a venit

și nu va intra în cetatea aceasta», zice Domnul.

34«Căci Eu voi ocrotiCap. 20:6. cetatea aceasta ca s-o mântuiesc,

din pricina Mea și din pricina robului1Împ. 11:12,13. Meu David.»”

35În noaptea2Cron. 32:21. Is. 37:36. aceea a ieșit îngerul Domnului și a ucis în tabăra asirienilor o sută optzeci și cinci de mii de oameni. Și când s-au sculat dimineața, iată că toți erau niște trupuri moarte.

36Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, și-a ridicat tabăra, a plecat și s-a întors și a locuit la NiniveGen. 10:11..

37Și pe când se închina în casa dumnezeului său Nisroc, Adramelec2Cron. 32:21. și Șarețer, fiii săi, l-auVers. 7 ucis cu sabia și au fugit în țara Ararat. Și în locul lui a domnit fiul său Esar-HadonEzra 4:2..