Faptele apostolilor 22 - Cornilescu Centenary Edition 2024（EDC100）

Cuvântarea lui Pavel

1„FrațilorCap. 7:2. și părinților, ascultați acum cuvântul meu de apărare față de voi!”

2Când au auzit ei că le vorbește în limba evreiască, au ținut și mai multă liniște. Și Pavel a zis:

3„EuCap. 21:39. 2Cor. 11:22. Filip. 3:5. sunt iudeu, născut în Tarsul Ciliciei, dar am fost crescut în cetatea aceasta, am învățat laDeut. 33:3. 2Împ. 4:38. Luca 10:39. picioarele lui GamalielCap. 5:34. să cunosc cuCap. 26:5. de-amănuntul Legea părinților noștri și am fostCap. 21:20. Gal. 1:14. tot atât de plin de râvnă pentru Dumnezeu cumRom. 10:2. sunteți și voi toți azi.

4AmCap. 8:3; 26:9‑11. Filip. 3:6. 1Tim. 1:13. prigonit până la moarte această Cale, am legat și am pus în temniță bărbați și femei:

5marele-preot și totLuca 22:66. Cap. 4:5 Soborul bătrânilor îmi sunt martori. Am luat chiar și scrisori de laCap. 9:2; 26:10,12. ei către frații din Damasc, unde m-am dus să-i aduc legați la Ierusalim pe cei ce se aflau acolo, ca să fie pedepsiți.

6Când eramCap. 9:3; 26:12,13. pe drum și mă apropiam de Damasc, deodată, pe la amiază, a strălucit împrejurul meu o mare lumină din cer.

7Am căzut la pământ și am auzit un glas care-mi zicea: «Saule, Saule, pentru ce Mă prigonești?»

8«Cine ești, Doamne?», am răspuns eu. Și El mi-a zis: «Eu sunt Isus din Nazaret, pe care-L prigonești.»

9CeiDan. 10:7. Cap. 9:7 ce erau cu mine au văzut bine lumina și s-au înfricoșat, dar n-au auzit glasul Celui ce vorbea.

10Atunci am zis: «Ce să fac, Doamne?» «Scoală-te», mi-a răspuns Domnul, «du-te în Damasc, și acolo ți se va spune ce trebuie să faci!»

11Fiindcă nu puteam să văd nimic din pricina strălucirii luminii aceleia, cei ce erau cu mine m-au luat de mână, și așa am ajuns în Damasc.

12Și a venit la mine unCap. 9:17. om numit Anania, bărbat temător de Dumnezeu, după Lege, și pe care toți iudeiiCap. 10:22. care locuiesc în Damasc îl vorbeau1Tim. 3:7. de bine.

13El mi-a zis: «Frate Saul, capătă-ți din nou vederea!» Chiar în clipa aceea mi-am căpătat vederea și m-am uitat la el.

14El mi-a zis: «DumnezeulCap. 3:13; 5:30. părinților noștri te-aCap. 9:15; 26:16. ales să cunoști voia Lui, să-L1Cor. 9:1; 15:8. vezi peCap. 3:14; 7:52. Cel Neprihănit și să1Cor. 11:23. Gal. 1:12. auzi cuvinte din gura Lui;

15căciCap. 23:11. Îi vei fi martor față de toți oamenii pentru lucrurile pe careCap. 4:20; 26:16. le-ai văzut și le-ai auzit.

16Și, acum, ce zăbovești? Scoală-te, primește botezul și fii spălatCap. 2:38. Evr. 10:22. de păcatele tale, chemândCap. 9:14. Rom. 10:13. Numele Domnului!»

17Și mi s-aCap. 9:26. 2Cor. 12:2. întâmplat că, după ce m-am întors la Ierusalim, pe când mă rugam în Templu, am căzut într-o răpire sufletească

18și L-amVers. 14 văzut pe Domnul, care-mi zicea: «Grăbește-te

Mat. 10:14.

, ieși iute din Ierusalim, căci nu vor primi mărturisirea ta despre Mine!»

19Și am zis: «Doamne, eiCap. 8:3. Vers. 4 știu că eu îi băgam în temniță și îi băteamMat. 10:17. prin sinagogi pe cei ce cred în Tine

20și căCap. 7:58. Luca 11:48., atunci când se vărsa sângele lui Ștefan, martorul Tău, eram și eu de față, îmi uneamCap. 8:1. Rom. 1:32. încuviințarea mea cu a celorlalți și păzeam hainele celor ce-l omorau.»

21Atunci El mi-a zis: «Du-te, căci

Cap. 9:15; 13:2,46,47; 18:6; 26:17. Rom. 1:5; 11:13; 15:16. Gal. 1:15,16; 2:7,8. Efes. 3:7,8. 1Tim. 2:7. 2Tim. 1:11. te voi trimite departe, la neamuri…»”

Pavel, cetățean roman

22Ei l-au ascultat până la cuvântul acesta. Dar atunci și-au ridicat glasul și au zis: „IaCap. 21:36. de pe pământ un astfel de om! Nu este vrednic săCap. 25:24. trăiască!”

23Și scoteau strigăte, își aruncau hainele și azvârleau cu țărână în văzduh.

24Căpitanul a poruncit să-l ducă pe Pavel în cetățuie și să-l cerceteze, bătându-l cu biciul, ca să afle din ce pricină strigau așa împotriva lui.

25Pe când îl legau cu curele, Pavel i-a zis sutașului care era de față: „VăCap. 16:37. este îngăduit să bateți un roman care nu este osândit?”

26La auzul acestor cuvinte, sutașul s-a dus să-i dea de știre căpitanului și i-a zis: „Ce ai de gând să faci? Omul acesta este cetățean roman.”

27Și când a venit căpitanul, i-a zis lui Pavel: „Spune-mi, ești roman?” „Da”, i-a răspuns el.

28Căpitanul a zis: „Eu cu o mare sumă de bani am dobândit cetățenia aceasta.” „Și eu”, a zis Pavel, „sunt chiar născut roman.”

29Numaidecât cei ce aveau să-l cerceteze prin bătaie au încetat să-l mai necăjească, ba căpitanul, când a aflat că Pavel este roman, s-a temut pentru că-l legase.

Pavel, înaintea Sinedriului

30A doua zi, fiindcă voia să știe bine pentru ce este pârât de iudei, l-a dezlegat și a poruncit să se adune laolaltă preoții cei mai de seamă și tot Soborul, apoi l-a adus pe Pavel jos și l-a pus înaintea lor.