1Vă fac cunoscută, fraților, Evanghelia pe careGal. 1:11. v-am propovăduit-o, pe care ați primit-oRom. 5:2., în care ați rămas
2și prinRom. 1:16. Cap. 1:21 care sunteți mântuiți, dacă o țineți așa după cum v-am propovăduit-o; altfel, degeaba ațiGal. 3:4. crezut.
3V-amCap. 11:2,23. învățat înainte de toate, așa cumGal. 1:12. am primit și eu, că Hristos a murit pentru păcatele noastre, dupăPs. 22:15. Is. 53:5. Dan. 9:26. Zah. 13:7. Luca 24:26,46. Fap. 3:18; 26:23. 1Pet. 1:11; 2:24. Scripturi,
4că a fost îngropat și a înviat a treia zi, după ScripturiPs. 2:7; 16:10. Is. 53:10. Os. 6:2. Luca 24:26,46. Fap. 2:25‑31; 13:33‑35; 26:22,23. 1Pet. 1:11.,
5șiLuca 24:34. că i S-a arătat lui Chifa, apoi celorMat. 28:17. Mar. 16:14. Luca 24:36. Ioan 20:19,26. Fap. 10:41. doisprezece.
6După aceea S-a arătat la peste cinci sute de frați deodată, dintre care cei mai mulți sunt încă în viață, iar unii au adormit.
7În urmă i S-a arătat lui Iacov, apoi tuturorLuca 24:50. Fap. 1:3,4. apostolilor.
8După eiFap. 9:4,17; 22:14,18. Cap. 9:1 toți, ca unei stârpituri, mi S-a arătat și mie.
9Căci eu sunt cel maiEfes. 3:8. neînsemnat dintre apostoli; nu sunt vrednic să port numele de apostol, fiindcă amFap. 8:3; 9:1. Gal. 1:13. Filip. 3:6. 1Tim. 1:13. prigonit Biserica lui Dumnezeu.
10PrinEfes. 3:7,8. harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. Și harul Lui față de mine n-a fost zadarnic, ba încă am2Cor. 11:23; 12:11. lucrat mai mult decât toți; totușiMat. 10:20. Rom. 15:18,19. 2Cor. 3:5. Gal. 2:8. Efes. 3:7. Filip. 2:13. nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine.
11Astfel dar, ori eu, ori ei, noi așa propovăduim și voi așa ați crezut.
Însemnătatea învierii lui Hristos12Iar dacă se propovăduiește că Hristos a înviat din morți, cum zic unii dintre voi că nu este o înviere a morților?
13Dacă nu este o înviere a morților, nici1Tes. 4:14. Hristos n-a înviat.
14Și dacă n-a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zadarnică, și zadarnică este și credința voastră.
15Ba încă noi suntem descoperiți și ca martori mincinoși ai lui Dumnezeu, fiindcă am mărturisitFap. 2:24,32; 4:10,33; 13:30. despre Dumnezeu că El L-a înviat pe Hristos când nu L-a înviat, dacă este adevărat că morții nu învie.
16Căci, dacă nu învie morții, nici Hristos n-a înviat.
17Și dacă n-a înviat Hristos, credința voastră este zadarnică, voi sunteți încăRom. 4:25. în păcatele voastre
18și, prin urmare, și cei ce au adormit în Hristos sunt pierduți.
19Dacă2Tim. 3:12. numai pentru viața aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociți dintre toți oamenii!
20Dar, acum, Hristos1Pet. 1:3. a înviat din morți, pârgaFap. 26:23. Vers. 23 Col. 1:18. Apoc. 1:5. celor adormiți.
21Căci, dacăRom. 5:12,17. moartea a venit prin om, tot prinIoan 11:25. Rom. 6:23. om a venit și învierea morților.
22Și după cum toți mor în Adam, tot așa toți vor învia în Hristos,
23dar fiecareVers. 20 1Tes. 4:15‑17. la rândul cetei lui. Hristos este cel dintâi rod, apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos.
24În urmă va veni sfârșitul, când El va da ÎmpărățiaDan. 7:14,27. în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire și orice putere.
25Căci trebuie ca El să împărățească pânăPs. 110:1. Fap. 2:34,35. Efes. 1:22. Evr. 1:13; 10:13. îi va pune pe toți vrăjmașii sub picioarele Sale.
26Vrăjmașul2Tim. 1:10. Apoc. 20:14. cel din urmă care va fi nimicit va fi moartea.
27Dumnezeu, într-adevăr, „aPs. 8:6. Mat. 28:18. Evr. 2:8. 1Pet. 3:22. pus totul sub picioarele Lui”. Dar când zice că totul I-a fost supus, se înțelege că în afară de Cel ce I-a supus totul.
28Și cândFilip. 3:21. toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiarCap. 3:23; 11:3. și Fiul I Se va supune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți.
29Altfel, ce ar face cei ce se botează pentru cei morți? Dacă nu învie morții nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morți?
30Și de ce2Cor. 11:26. Gal. 5:11. suntem noi în primejdie în orice clipă?
31În fiecare zi eu1Tes. 2:19. sunt în primejdie de moarte; atât este de adevărat lucrul acesta, fraților, cât este de adevărat că am de ce să mă laudRom. 8:36. Cap. 4:9 2Cor. 4:10,11; 11:23. cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru.
32Dacă, vorbind în felul oamenilor, m-am2Cor. 1:8. luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacă nu învie morții, atunci „săEcl. 2:24. Is. 22:13; 56:12. Luca 12:19. mâncăm și să bem, căci mâine vom muri”.
33Nu vă înșelați: „TovărășiileCap. 5:6. rele strică obiceiurile bune.”
34Veniți-văRom. 13:11. Efes. 5:14. în fire cum se cuvine și nu păcătuiți! Căci1Tes. 4:5. sunt între voi unii care nu-L cunosc pe Dumnezeu: spreCap. 6:5. rușinea voastră o spun.
Cum vor învia morții35Dar va zice cineva: „CumEzec. 37:3. învie morții? Și cu ce trup se vor întoarce?”
36Nebun ce ești! CeIoan 12:24. semeni tu nu învie dacă nu moare mai întâi.
37Și când semeni, semeni nu trupul care va fi, ci doar un grăunte, cum se întâmplă: fie de grâu, fie de altă sămânță.
38Apoi Dumnezeu îi dă un trup, după cum voiește; și fiecărei semințe îi dă un trup al ei.
39Nu orice trup este la fel, ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul – al peștilor.
40Tot așa sunt trupuri cerești și trupuri pământești, dar alta este strălucirea trupurilor cerești și alta – a trupurilor pământești.
41Alta este strălucirea soarelui, alta – strălucirea lunii și alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebește în strălucire de altă stea.
42AșaDan. 12:3. Mat. 13:43. este și învierea morților. Trupul este semănat în putrezire, și învie în neputrezire;
43esteFilip. 3:21. semănat în ocară, și învie în slavă; este semănat în neputință, și învie în putere.
44Este semănat trup firesc, și învie trup duhovnicesc. Dacă este un trup firesc, este și un trup duhovnicesc.
45De aceea este scris: „Omul dintâi, Adam, a fostGen. 2:7. făcut un suflet viu.” Al doilea AdamRom. 5:14. a fost făcut un duhIoan 5:21; 6:33,39,40,54,57. Filip. 3:21. Col. 3:4. dătător de viață.
46Dar întâi vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc vine pe urmă.
47OmulIoan 3:31. dintâi este din pământGen. 2:7; 3:19., pământesc; omul al doilea este dinIoan 3:13,31. cer.
48Cum este cel pământesc, așa sunt și cei pământești; cumFilip. 3:20,21. este Cel ceresc, așa sunt și cei cerești.
49Și după cumGen. 5:3. am purtat chipul celui pământesc, tot așa vomRom. 8:29. 2Cor. 3:18; 4:11. Filip. 3:21. 1Ioan 3:2. purta și chipul Celui ceresc.
50Ce spun eu, fraților, este că nu poate carneaMat. 16:11. Ioan 3:3,5. și sângele să moștenească Împărăția lui Dumnezeu și că putrezirea nu poate moșteni neputrezirea.
51Iată, vă spun o taină: nu1Tes. 4:15‑17. vom adormi toți, darFilip. 3:21. toți vom fi schimbați,
52într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trâmbiță. TrâmbițaZah. 9:14. Mat. 24:31. Ioan 5:25. 1Tes. 4:16. va suna, morții vor învia nesupuși putrezirii, și noi vom fi schimbați.
53Căci trebuie ca trupul acesta supus putrezirii să se îmbrace în neputrezire și trupul2Cor. 5:4. acesta muritor să se îmbrace în nemurire.
54Când trupul acesta supus putrezirii se va îmbrăca în neputrezire și trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: „MoarteaIs. 25:8. Evr. 2:14,15. Apoc. 20:14. a fost înghițită de biruință.
55Unde îți este biruința, moarteOs. 13:14.? Unde îți este boldul, moarte?”
56Boldul morții este păcatul, și putereaRom. 4:15; 5:13; 7:5,13. păcatului este Legea.
57DarRom. 7:25. mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruința1Ioan 5:4,5. prin Domnul nostru Isus Hristos!
58De aceea2Pet. 3:14., preaiubiții mei frați, fiți tari, neclintiți, sporiți totdeauna în lucrul Domnului, căci știți căCap. 3:8. osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică!
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
