Daniel 10 - Cornilescu Centenary Edition 2024（EDC100）

1În anul al treilea al lui Cir, împăratul Persiei, i s-a descoperit un cuvânt lui Daniel, numitCap. 1:7. Beltșațar. CuvântulCap. 8:26. Apoc. 19:9. acesta, care este adevărat, vestește o mare nenorocireVers. 14. El a fost cu luare aminte la cuvântul acesta și a priceputCap. 1:17; 8:16. vedenia.

2În vremea aceea, eu, Daniel, trei săptămâni am fost în jale.

3N-am mâncat deloc bucate alese, nu mi-a intrat în gură nici carne, nici vin și nici nu m-am unsMat. 6:17. deloc, până s-au împlinit cele trei săptămâni.

4În a douăzeci și patra zi a lunii întâi eram pe malul râului celui mare, care este HidechelGen. 2:14. (Tigru).

5Am ridicatIos. 5:13. ochii, m-am uitat, și iată că acolo stătea un omCap. 12:6,7. îmbrăcat în haine de in și încinsApoc. 1:13‑15; 15:6. la mijloc cu un brâu de aurIer. 10:9. din Ufaz.

6Trupul lui era ca o piatră de crisolitEzec. 1:16., fața îi strălucea ca fulgerulEzec. 1:14. și ochiiApoc. 1:14; 19:12. îi erau niște flăcări ca de foc, dar brațele și picioareleEzec. 1:7. Apoc. 1:15. semănau cu niște aramă lustruită, și glasulEzec. 1:24. Apoc. 1:15. lui tuna ca vuietul unei mari mulțimi.

7Eu, Daniel, am văzut singur2Împ. 6:17. Fap. 9:7. vedenia, dar oamenii care erau cu mine n-au văzut-o; totuși au fost apucați de o mare spaimă și au luat-o la fugă ca să se ascundă.

8Eu am rămas singur și am văzut această mare vedenie. Puterile m-au lăsatCap. 8:27., culoarea mi s-a schimbatCap. 7:28., fața mi s-a sluțit și am pierdut orice vlagă.

9Am auzit glasul cuvintelor lui și, pe cândCap. 8:18. auzeam glasul cuvintelor lui, am căzut leșinat cu fața la pământ.

10Și iată că o mânăIer. 1:9. Cap. 9:21 Apoc. 1:17. m-a atins și m-a așezat tremurând pe genunchii și mâinile mele.

11Apoi mi-a zis: „Daniele, om preaiubitCap. 9:23. și scump, fii cu luare aminte la cuvintele pe care ți le voi spune acum și stai în picioare în locul unde ești, căci acum sunt trimis la tine!” După ce mi-a vorbit astfel, am stat în picioare tremurând.

12El mi-a zis: „Daniele, nu te temeApoc. 1:17. de nimic, căci cuvintele tale au fost ascultateCap. 9:3,4,22,23. Fap. 10:4. din cea dintâi zi, când ți-ai pus inima să înțelegi și să te smerești înaintea Dumnezeului tău, și tocmai din pricina cuvintelor tale vin eu acum!

13Dar căpeteniaVers. 20 împărăției Persiei mi-a stat împotrivă douăzeci și una de zile, și iată că MihailVers. 21 Cap. 12:1 Iuda 9. Apoc. 12:7., una dintre căpeteniile cele mai de seamă, mi-a venit în ajutor și am ieșit biruitor acolo, lângă împărații Persiei.

14Acum vin să-ți fac cunoscut ce are să i se întâmple poporului tău în vremurile de apoiGen. 49:1. Cap. 2:28, căciCap. 8:26. Vers. 1 Hab. 2:3. vedenia este cu privire tot la acele vremuri îndepărtate.”

15Pe când îmi spunea el aceste lucruri, eu mi-am plecat ochiiVers. 9 Cap. 8:18 în pământ și am tăcut.

16Și iată că cinevaCap. 8:15. care avea înfățișarea copiilor oamenilor s-a atinsVers. 10 Ier. 1:9. de buzele mele. Eu am deschis gura, am vorbit și i-am zis celui ce stătea înaintea mea: „Domnul meu, vedenia aceasta m-a umplut de groazăVers. 8 și am pierdut orice putere!

17Cum ar putea robul domnului meu să-i vorbească domnului meu? Acum puterile m-au părăsit și nu mai am nici suflare!”

18Atunci cel ce avea înfățișarea unui om m-a atins din nou și m-a întărit.

19Apoi mi-a zisVers. 11: „Nu te temeJud. 6:23. de nimic, om preaiubit! Pace ție! Fii tare și cu inimă!” Și pe când îmi vorbea el, am prins iar puteri și am zis: „Vorbește, domnul meu, căci m-ai întărit!”

20El mi-a zis: „Știi pentru ce am venit la tine? Acum mă întorc să mă lupt împotriva căpetenieiVers. 13 Persiei; și când voi pleca, iată că va veni căpetenia Greciei.

21Dar vreau să-ți fac cunoscut ce este scris în cartea adevărului. Nimeni nu mă ajută împotriva acestora, în afară de voievodul vostru MihailVers. 13 Iuda 9. Apoc. 12:7..