1Spun, despărțit de Hristos, pentru frații mei, rudele mele trupești.
4Ei sunt israeliți, au
8Aceasta înseamnă că nu copiii trupești sunt copiii lui Dumnezeu, ci copiii
10Și nu doar atât; și cu Rebeca lui Dumnezeu, nu prin fapte, ci prin,
13după cum este scris: Pe Iacov
14Deci ce vom spune? Nu cumva
16Așadar, nu ține de cine vrea sau de cine aleargă, ci de Dumnezeu, care are milă.
17Fiindcă Scriptura
18Astfel, El are milă de cine vrea și împietrește pe cine vrea.
19Dar îmi vei zice: „Atunci de ce mai aduce învinuire? Căci
21Nu are olarul să facă un
și preaiubită pe cea care nu era preaiubită.
26 Și în loc să li se zică: „Voi nu sunteți poporul Meu”,
se vor chema fii ai Dumnezeului celui viu.
27Isaia, pe de altă parte, strigă cu privire la Israel:
Chiar
28 Căci Domnul va împlini pe deplin și repede,
pe pământ, cuvântul Lui.
29Și cum zisese Isaia mai înainte:
Dacă o sămânță,
am fi ajuns ca
și ne-am fi asemănat cu Gomora.
30Deci ce vom zice? Neamurile
și o stâncă de cădere,
și cel care crede în El
nu va fi dat de rușine
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.