Deuteronomul 1 - Revised Dumitru Cornilescu Edition 2024（EDCR）

1Acestea sunt cuvintele pe care le-a spus Moise întregului Israel dincoace de Iordan, față în față cu Suf, între Paran, Tofel, Laban, Hațerot și Di-Zahab.

2(Unsprezece zile durează călătoria de la Horeb pânăDt. 9:23. Num. 13:26. la Cadeș-Barnea, pe drumul spre muntele Seir.)

Plecarea de la Sinai

3În al patruzecileaNum. 33:38. an, în luna a unsprezecea, în prima zi a lunii, Moise le-a spus fiilor lui Israel tot ce-i poruncise DOMNUL cu privire la ei,

4după ce i-a bătutNum. 21:24,33. pe Sihon, regele amoriților, care domnea la Heșbon, și pe Og, regele Bașanului, care domnea la Aștarot și la EdreiNum. 21:33. Ios. 13:12..

5Dincoace de Iordan, în țara Moabului, Moise a început să lămurească legea aceasta, zicând:

6„DOMNUL, Dumnezeul nostru, ne-a vorbit la HorebEx. 31:1. astfel: «Destul ați locuitEx. 19:1. Num. 10:11. pe muntele acesta!

7Întoarceți-vă și porniți la drum! Străbateți muntele amoriților și toate locurile din vecinătatea lui – Arava, ținutul muntos, Șefela, Neghev și țărmul mării –, țara canaaniților și Libanul, până la Râul cel Mare, râul Eufrat!

8Iată că v-am pus țara înainte: intrați și luați în stăpânire această țară pe care DOMNUL le-a jurat părinților voștri – lui Avraam, lui Isaac și lui IacovGen. 12:7; 15:18; 17:7,8; 26:4; 28:13. – că le-o va da lor și seminței lor după ei!»

Alegerea judecătorilor

9În vremea aceea, v-am spusEx. 18:18. Num. 11:14. astfel: «Nu vă pot purta singur.

10DOMNUL, Dumnezeul vostru, v-a înmulțit, și iată-vă azi ca stelele cerului de mulțiDt. 10:22; 28:62. Gen. 15:5..

11DOMNUL, Dumnezeul părinților voștri2Sam. 24:3., să vă sporească de o mie de ori pe atât și să vă binecuvânteze, dupăGen. 15:5; 22:17; 26:4. Ex. 32:13. cum v-a făgăduit!

12Cum1Rg. 3:8,9. să port eu singur greutățile, poverile și neînțelegerile voastre?

13Alegeți-văEx. 18:21. Num. 11:16,17. niște bărbați înțelepți, pricepuți și respectați din semințiile voastre, și-i voi pune în fruntea voastră!»

14Voi mi-ați răspuns și ați zis: «Ce spui tu să facem este un lucru bun.»

15I-am luat atunci pe capii semințiilor voastre, bărbați înțelepți și respectați, și i-am pusEx. 18:25. în fruntea voastră: căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci, căpetenii peste zece și, de asemenea, dregători peste semințiile voastre.

16Le-am poruncit, în vremea aceea, judecătorilor voștri, zicând: «Ascultați-i pe frații voștri și judecațiDt. 16:18. In. 7:24. cu dreptate pricina pe care un om o are cu frateleLev. 24:22. lui sau cu un străin!

17NuDt. 16:19. Lev. 19:15. 1Sam. 16:7. Pr. 24:23. Iac. 2:1. căutați la fața oamenilor, când judecați; ascultați-l atât pe cel mic, cât și pe cel mare; nu vă temeți de nimeni, căci judecata este a lui Dumnezeu2Cr. 19:6.! Iar pricina care este prea grea pentru voi s-o aducețiEx. 18:22,26. înaintea mea, ca s-o aud!»

18V-am poruncit în vremea aceea tot ce aveați de făcut.

Răzvrătirea de la Cadeș-Barnea

19Am plecat din Horeb și amDt. 8:15. Num. 10:12. Ier. 2:6. străbătut tot pustiul acela mare și înfricoșător pe care l-ați văzut; am luat drumul spre muntele amoriților, cum ne poruncise DOMNUL, Dumnezeul nostru, și amNum. 13:26. ajuns la Cadeș-Barnea.

20Și eu v-am zis: «Ați ajuns la muntele amoriților, pe care DOMNUL, Dumnezeul nostru, ni-l dă nouă.

21Iată că DOMNUL, Dumnezeul tău, îți pune țara înainte; suie-te și ia-o în stăpânire, cum ți-a spus DOMNUL, Dumnezeul părinților tăi; nu te temeIos. 1:9. și nu te înspăimânta!»

22Voi v-ați apropiat cu toții de mine și ați zis: «Să trimitem niște bărbați înaintea noastră ca să iscodească țara și să ne aducă vești despre drumul pe care ne vom sui în ea și despre cetățile în care vom ajunge.»

23Părerea aceasta mi s-a părut bună și am luatNum. 13:3. dintre voi doisprezece bărbați, câte unul din fiecare seminție.

24Ei auNum. 13:22-24. pornit, au luat-o spre munți, au ajuns la pârâul Eșcol și au iscodit țara.

25Au luat în mâinile lor din roadele țării și le-au adus la noi; ne-au adus vești și au zis: «Țara pe care ne-o dă DOMNUL, Dumnezeul nostru, este bunăNum. 13:27..»

26DarNum. 14:1,2,3,4. Ps. 106:24,25. voi n-ați vrut să urcați și v-ați răzvrătit împotriva poruncii DOMNULUI, Dumnezeului vostru.

27Ați cârtit în corturile voastre și ați zis: «DOMNUL ne urășteDt. 9:28. și ne-a scos din țara Egiptului ca să ne dea în mâinile amoriților și să ne nimicească.

28Unde să ne suim? Frații noștri ne-au înmuiat inima, zicând: ‘PoporulDt. 9:1,2. Num. 13:28,31-33. acela este mai mare și mai înalt la statură decât noi; cetățile sunt mari și întărite până la cer; chiar și fii ai anachimilorNum. 13:28. am văzut acolo.’»

29Eu v-am zis: «Să nu vă înspăimântați și să nu vă fie frică de ei!

30DOMNUL, DumnezeulEx. 14:14,25. Neem. 4:20. vostru, care merge înaintea voastră, va lupta El Însuși pentru voi, după cum a făcut-o pentru voi în Egipt, sub ochii voștri,

31și în pustiul pe care l-ai văzut și în care DOMNUL, Dumnezeul tău, te-a purtatDt. 32:11,12. Ex. 19:4. Is. 46:3,4; 63:9. Os. 11:3. Fap. 13:18. așa cum își poartă un om fiul, tot drumul pe care l-ați făcut până la sosirea voastră în locul acesta.»

32Totuși, voiPs. 106:24. Iuda 1:5. n-ați avut încredere în DOMNUL, Dumnezeul vostru,

33Cel careEx. 13:21. Ps. 78:14. mergea înaintea voastră pe drum, caNum. 10:33. Ez. 20:6. să vă caute un loc de poposire: într-un foc noaptea, ca să vă arate drumul pe care să mergeți, și într-un nor ziua.

34 DOMNUL a auzit glasul cuvintelor voastre, S-a mâniat și a juratDt. 2:14,15., zicând:

35«NiciunulNum. 14:22,23. Ps. 95:11. din bărbații aceștia, din generația aceasta rea, nu va vedea țara cea bună pe care am jurat că le-o voi da părinților voștri,

36în afarăNum. 14:24,30. Ios. 14:9. de Caleb, fiul lui Iefune. El o va vedea; țara în care a mers le-o voi da lui și fiilor lui, pentru căNum. 14:24. L-a urmat pe DOMNUL în totul.»

37 DOMNUL S-a mâniat și pe mineDt. 3:26; 4:21; 34:4. Num. 20:12; 27:14. Ps. 106:32. din pricina voastră și a zis: «Nici tu nu vei intra în ea.

38IosuaNum. 14:30., fiul lui Nun, cel ce stă înaintea taEx. 24:13; 33:11. 1Sam. 16:22., va intra în ea; întărește-lDt. 31:7,23. Num. 27:18,19., căci el va da țara ca moștenire lui Israel.

39Iar copilașiiNum. 14:31. voștri, despre care ațiNum. 14:3. zis că vor ajunge o pradă, și fiii voștri, care azi nu deosebesc binele de răuIs. 7:15,16. Rom. 9:11., ei vor intra acolo; da, lor le-o voi da și ei o vor lua în stăpânire.

40Dar voi întoarceți-văNum. 14:25. și plecați în pustiu, pe drumul către Marea Roșie!»

41Voi ați răspuns și mi-ați zis: «Am păcătuitNum. 14:40. împotriva DOMNULUI! Ne vom sui și vom lupta, întocmai cum ne-a poruncit DOMNUL, Dumnezeul nostru.» Și v-ați încins fiecare armele de luptă și v-ați încumetat să vă suiți pe munte.

42DOMNUL mi-a zis: «Spune-le: ‘NuNum. 14:42. vă suiți la luptă, ca să nu fiți bătuți de vrăjmașii voștri, căci Eu nu sunt în mijlocul vostru!’»

43Eu v-am spus, dar n-ați ascultat. V-ați răzvrătit împotriva poruncii DOMNULUI, v-ați semețitNum. 14:44,45. și v-ați urcat pe munte.

44Atunci, amoriții, locuitorii acestui munte, v-au ieșit înainte și v-au urmărit cum fac albinelePs. 118:12.; v-au bătut din Seir până la Horma.

45Voi v-ați întors și ați plâns înaintea DOMNULUI, dar DOMNUL nu v-a ascultat glasul și n-a luat aminte la voi.

46ȘiNum. 13:25; 20:1. Jud. 11:17. ați rămas la Cadeș, unde ați locuit multă vreme.