Geneza 43 - Revised Dumitru Cornilescu Edition 2024（EDCR）

A doua călătorie a fiilor lui Iacov în Egipt

1Foametea apăsaGen. 41:54,57. greu în țară.

2Când au terminat de mâncat grâul pe care-l aduseseră din Egipt, Israel le-a zis fiilor săi: „Duceți-vă iarăși și cumpărați-ne ceva de mâncare!”

3Iuda i-a răspuns: „Omul acela ne-a spus răspicat: «Să nu-mi mai vedeți fața dacă fratele vostruGen. 42:20; 44:23. nu va fi cu voi!»

4Dacă îl trimiți pe fratele nostru cu noi, vom merge și-ți vom cumpăra de mâncare.

5Dar dacă nu-l trimiți, nu putem merge, căci omul ne-a spus: «Să nu-mi mai vedeți fața dacă fratele vostru nu va fi cu voi!»”

6Israel le-a zis: „De ce mi-ați făcut un asemenea rău și i-ați spus omului aceluia că mai aveți un frate?”

7Ei i-au răspuns: „Omul acela ne-a tot întrebat despre noi și familia noastră și a zis: «Mai trăiește tatăl vostru? Mai aveți vreun frate?» Iar noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi să știm că are să zică: «Aduceți-l pe fratele vostru»?”

8Iuda i-a zis lui Israel, tatăl său: „Lasă-l pe băiat cu mine, ca să putem pleca! Astfel vom trăi și nu vom muri, nici noi, nici tu, nici copiii noștri.

9Eu însumi mă pun chezaș pentru el; din mâna mea îl vei cere înapoi! DacăGen. 44:32. Flm. 1:18,19. nu-l voi aduce înapoi la tine și dacă nu-l voi înfățișa înaintea ta, vinovat să fiu față de tine toată viața!

10Dacă n-am fi zăbovit atât, ne-am fi întors de două ori până acum!”

11Atunci Israel, tatăl lor, le-a zis: „Dacă așa trebuie, faceți întocmai! Luați-vă în desagi din cele mai bune roade ale țării, ca să ducețiGen. 32:20. Pr. 18:16. un dar omului aceluia, și anume: puțin balsamGen. 37:25. Ier. 8:22. și puțină miere, mirodenii și smirnă, fistic și migdale!

12Argint să luați o dublă greutate, ca să duceți înapoi argintulGen. 42:25,35. care a fost pus la gura sacilor voștri; poate că a fost o greșeală.

13Luați-l și pe fratele vostru și întoarceți-vă la omul acela!

14Dumnezeul Atotputernic să vă facă să căpătați îndurare înaintea omului aceluia și să le dea drumul celuilalt frate al vostru și lui Beniamin! Iar eu, dacăEst. 4:16. trebuie să fiu lipsit de copiii mei, lipsit să fiu!”

15Frații au luat darul, au luat cu ei de două ori mai mult argint, precum și pe Beniamin. S-au sculat, au coborât în Egipt și s-au înfățișat înaintea lui Iosif.

16Cum l-a văzut Iosif pe Beniamin cu ei, i-a zis ispravniculuiGen. 24:2; 39:4; 44:1. său: „Du-i pe oamenii aceștia în casă, taie vite și gătește, căci oamenii aceștia au să mănânce cu mine la amiază.”

17El a făcut ce-i poruncise Iosif și i-a dus pe oamenii aceia în casa lui Iosif.

18Pe când erau ei duși în casa lui Iosif, s-au înspăimântat și au zis: „Din pricina argintului pus în sacii noștri data trecută suntem noi duși înăuntru; vor să dea buzna și să se năpustească asupra noastră, ca să ne ia robi, cu tot cu măgarii noștri.”

19S-au apropiat de ispravnicul casei lui Iosif și au intrat în vorbă cu el la ușa casei,

20zicând: „DomnulGen. 42:3,10. meu, noi ne-am mai coborât o dată aici ca să cumpărăm merinde.

21La întoarcere, când am ajunsGen. 42:27,35. la locul de înnoptat, ne-am deschis sacii și, iată, argintul fiecăruia era la gura sacului său – argintul nostru, pe de-a-ntregul – de aceea l-am adus înapoi cu noi.

22Am adus argint pe deasupra, ca să cumpărăm merinde. Nu știm cine a pus argintul în sacii noștri!”

23Ispravnicul a răspuns: „Fiți pe pace și nu vă temeți! Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v-a pus o comoară în saci. Argintul vostru a ajuns la mine.” Și l-a adus la ei pe Simeon.

24Ispravnicul i-a dus în casa lui Iosif, le-a dat apăGen. 18:4; 24:32. să-și spele picioarele și a dat nutreț măgarilor lor.

25Ei și-au pregătit darul până la venirea lui Iosif, la amiază, căci aflaseră că vor mânca la el.

26Când a venit Iosif acasă, i-au dat darul pe care îl aduseseră cu ei în casă și s-au plecat cu fața la pământGen. 37:7,10. înaintea lui.

27El i-a întrebat de sănătate și a zis: „Bătrânul vostru tată, de care mi-ați vorbitGen. 42:11,13., este sănătos? Mai trăiește?”

28Ei i-au răspuns: „Robul tău, tatăl nostru, este sănătos; trăiește încă.” Și au îngenuncheatGen. 37:7,10. și s-au plecat cu fața la pământ.

29Iosif și-a ridicat ochii, l-a văzut pe fratele său Beniamin, fiul mameiGen. 35:17,18. sale, și a zis: „Acesta este fratele vostru cel tânăr despre care mi-ați vorbitGen. 42:13.?” Și a adăugat: „Dumnezeu să aibă milă de tine, fiule!”

30Iosif s-a grăbit să iasă, pentru că fusese cuprins de duioșie1Rg. 3:26. pentru fratele său și, fiindcă era cât pe ce să izbucnească în plâns, s-a dus într-o altă încăpere și a plânsGen. 42:24. acolo.

31După ce s-a spălat pe față, a venit înapoi stăpân pe sine și a zis: „AducețiGen. 43:25. de mâncare!”

32Și au adus mâncarea: lui Iosif deoparte și fraților lui deoparte; iar egiptenilor care mâncau cu el, tot deoparte, căci egiptenii nu puteau să mănânce cu evreii, fiindcă pentru egipteni ar fi fost o urâciuneGen. 46:34. Ex. 8:26..

33Frații lui Iosif au fost așezați la masă în fața lui: de la întâiul născut, după dreptul său de întâi născut, până la cel mai tânăr, după tinerețea sa. Și se uitau unii la alții cu mirare.

34Iosif le-a făcut parte din bucatele care erau înaintea lui, iar partea lui Beniamin era de cinci ori mai mareGen. 45:22. decât a oricăruia dintre ei. Ei au băut împreună cu el și s-au veselit.