1Regele Iosia a trimis soli și i-a strâns care erau în Casa DOMNULUI și unde femeile împleteau corturi pentru Așera.
8I-a adus pe toți preoții din cetățile lui Iuda; a pângărit înălțimile unde ardeau preoții tămâie, de la Gheba, iar carele soarelui le-a ars în foc.
12Regele a dărâmat altarele de pe, și pe care le zidise Solomon, regele lui Israel, pentru Astarteea, urâciunea sidonienilor, pentru Chemoș, urâciunea Moabului, și pentru Milcom, urâciunea fiilor lui Amon.
14A sfărâmatEx. 23:24. Dt. 7:5,25. stâlpii idolești și a dărâmat așerele, iar locul lor l-a umplut cu oase omenești.
15A dărâmat chiar și altarul de la Betel și înălțimea1Rg. 12:28,33. făcută de Ieroboam, fiul lui Nebat, care îl făcuse pe Israel să păcătuiască; a dărâmat altarul și înălțimea, a ars înălțimea și a prefăcut-o în cenușă, iar apoi a ars idolul Așerei.
16Pe când se întorcea, Iosia a văzut mormintele care erau acolo în munte; a trimis să ia oasele din morminte, le-a ars pe altar și l-a pângărit, după cuvântul1Rg. 13:2. DOMNULUI rostit prin omul lui Dumnezeu care vestise aceste lucruri.
17Regele a întrebat: „Ce este piatra funerară pe care o văd?” Oamenii din cetate i-au răspuns: „Este mormântul1Rg. 13:1,30. omului lui Dumnezeu care a venit din Iuda și a rostit împotriva altarului din Betel lucrurile acestea pe care le împlinești tu.”
18Atunci el a zis: „Lăsați-l! Nimeni să nu-i miște oasele!” Astfel, au lăsat oasele lui împreună cu oasele profetului1Rg. 13:31. care venise din Samaria.
19Iosia a mai înlăturat toate templele idolești ale înălțimilor care se aflau în cetățile2Cr. 34:6,7. Samariei și pe care le făcuseră regii lui Israel ca să-L mânie pe DOMNUL; a făcut cu ele întocmai cum făcuse la Betel.
20I-a înjunghiat1Rg. 13:2. pe altare2Rg. 11:18. Ex. 22:20. 1Rg. 18:40. pe toți preoții înălțimilor care erau acolo și a ars pe ele oase2Cr. 34:5. omenești. Apoi s-a întors la Ierusalim.
Prăznuirea Paștelui21Regele a dat următoarea poruncă întregului popor: „Prăznuiți2Cr. 35:1. Paștele în cinstea DOMNULUI, Dumnezeului vostru, după cumEx. 12:3. Lev. 23:5. Num. 9:2. Dt. 16:2. este scris în această carte a legământului!”
22Paște ca acesta nu2Cr. 35:18,19. se mai prăznuise din vremea când erau judecători în Israel și în tot timpul regilor lui Israel și al regilor lui Iuda.
23Abia în al optsprezecelea an al regelui Iosia s-a prăznuit acest Paște în cinstea DOMNULUI, la Ierusalim.
24Iosia i-a îndepărtat și pe cei ce cheamă duhurile morților2Rg. 21:6., pe ghicitori, a îndepărtat terafimii și idolii și toate urâciunile care se vedeau în țara lui Iuda și la Ierusalim, ca să împlinească astfel cuvintele LegiiLev. 19:31; 20:27. Dt. 18:11. scrise în cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa DOMNULUI.
25Înainte de Iosia2Rg. 18:5., n-a fost niciun rege care să se întoarcă la DOMNUL ca el, din toată inima, din tot sufletul și din toată puterea lui, după toată Legea lui Moise, și nici după el n-a fost vreunul ca el.
26Totuși, DOMNUL nu S-a întors de la iuțimea mâniei Lui celei mari, care se aprinsese împotriva lui Iuda din pricina2Rg. 21:11,12; 24:3,4. Ier. 15:4. tuturor faptelor prin care-L mâniase Manase.
27DOMNUL a zis: „Chiar și pe Iuda îl voi izgoni dinaintea Mea, după cum l-am izgonit2Rg. 17:18,20; 18:11; 21:13. pe Israel, și voi lepăda cetatea aceasta pe care am ales-o, Ierusalimul, și Casa despre care am zis: «Acolo va fi Numele2Rg. 21:4,7. 1Rg. 8:29; 9:3. Meu.»”
Moartea lui Iosia28Celelalte fapte ale lui Iosia și tot ce a făcut el nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor Regilor lui Iuda?
29Pe vremea2Cr. 35:20. sa, faraonul Neco, împăratul Egiptului, s-a suit împotriva împăratului Asiriei, la râul Eufrat. Regele Iosia i-a ieșit înainte, și Faraon l-a omorât la MeghidoZah. 12:11. îndată ce2Rg. 14:8. l-a văzut.
30Slujitorii2Cr. 35:24. lui l-au luat mort într-un car, l-au adus de la Meghido la Ierusalim și l-au îngropat în mormântul său. Apoi poporul2Cr. 36:1. țării l-a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia, și l-au uns și l-au făcut rege în locul tatălui său.
Domnia și captivitatea lui Ioahaz31Ioahaz avea douăzeci și trei de ani când a ajuns rege și a domnit trei luni la Ierusalim. Mama sa se numea Hamutal2Rg. 24:18., fiica lui Ieremia, din Libna.
32El a făcut ce este rău înaintea DOMNULUI, întocmai cum făcuseră părinții săi.
33Faraonul Neco l-a pus în lanțuri la Ribla2Rg. 25:6. Ier. 52:27., în ținutul Hamatului, ca să nu mai domnească la Ierusalim, și a pus asupra țării un tribut de o sută de talanți de argint și un talant de aur.
34Apoi, faraonul Neco2Cr. 36:4. l-a pus rege pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul lui Iosia, tatăl său, și i-a schimbat2Rg. 24:17. Dan. 1:7. numele în IoiachimMt. 1:11.. L-a luat pe Ioahaz, care a mersIer. 22:11,12. Ez. 19:3,4. în Egipt și a murit acolo.
35Ioiachim i-a dat lui Faraon argintul2Rg. 23:33. și aurul, dar a pus bir asupra țării ca să strângă argintul cerut de Faraon: a hotărât partea fiecărui om, luând de la poporul țării argintul și aurul care i se cuveneau faraonului Neco.
Domnia lui Ioiachim în Iuda36Ioiachim2Cr. 36:5. avea douăzeci și cinci de ani când a ajuns rege și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mama sa se numea Zebuda, fiica lui Pedaia, din Ruma.
37El a făcut ce este rău înaintea DOMNULUI, întocmai cum făcuseră părinții săi.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.