1Ioab, fiul Țeruiei, a băgat de seamă că regele era cu gândul la binele și răul.» Și DOMNUL, Dumnezeul tău, să fie cu tine!”
18Drept răspuns, regele i-a zis femeii: „Nu-mi ascunde nimic din ce te voi întreba!” Femeia a zis: „Să vorbească domnul meu, regele!”
19Regele a întrebat: „Nu cumva mâna lui Ioab este cu tine în toată treaba aceasta?” Femeia a răspuns: „O, rege, domnul meu, viu este sufletul tău că nu este cu putință nicio abatere, nici la dreapta, nici la stânga, de la tot ce a zis domnul meu, regele! Într-adevăr, robul tău Ioab este cel care mi-a dat poruncă și care a pus în gura slujnicei tale.
27Lui Absalom i s-au născut2Sam. 18:18. trei fii și o fiică, numită Tamar, care era frumoasă la înfățișare.
28Absalom a locuit la Ierusalim doi ani, dar n-a văzut2Sam. 14:24. fața regelui.
29Apoi Absalom a trimis după Ioab, cu gând să-l trimită la rege, dar Ioab n-a vrut să vină la el. A trimis după el a doua oară, dar tot n-a vrut să vină.
30Atunci, Absalom le-a zis slujitorilor lui: „Vedeți, ogorul lui Ioab este lângă al meu; are orz pe el; duceți-vă și puneți-i foc!” Și slujitorii lui Absalom au pus foc ogorului.
31Ioab s-a dus degrabă la Absalom acasă și i-a zis: „De ce au pus slujitorii tăi foc ogorului meu?”
32Absalom i-a răspuns lui Ioab: „Iată, am trimis după tine ca să vii aici și să te trimit la rege să-i spui: «La ce am mai venit din Gheșur? Ar fi fost mai bine pentru mine să fiu și acum acolo.» Așadar, vreau să văd fața regelui și, dacă este vreo nelegiuire în mine, să mă omoare!”
33Ioab s-a dus la rege și i-a vorbit întocmai, iar regele l-a chemat pe Absalom. El a venit la rege, s-a plecat cu fața la pământ înaintea regelui, iar regele l-a sărutatGen. 33:4; 45:15. Lc. 15:20. pe Absalom.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
