Geneza 8 - Revised Dumitru Cornilescu Edition 2024（EDCR）

Sfârșitul potopului

1Dumnezeu și-a adus aminteGen. 19:29. Ex. 2:24. 1Sam. 2:19. de Noe, de toate fiarele și de toate vitele care erau cu el în arcă; și DumnezeuEx. 14:21. a făcut să sufle un vânt pe pământ, iar apele s-au domolit.

2Izvoarele adâncului și stăvilarele cerurilor au fost închiseGen. 7:11., iar ploaiaIov 38:37. din cer s-a oprit.

3Apele s-au tot retras de pe pământ și, după o sută cincizeciGen. 7:24. de zile, au scăzut,

4astfel încât, în luna a șaptea, în ziua a șaptesprezecea a lunii, arca s-a oprit pe munții Ararat.

5Apele au tot scăzut până în luna a zecea. În luna a zecea, în ziua întâi a lunii, s-au văzut vârfurile munților.

6După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastraGen. 6:16. arcei pe care o făcuse.

7A dat drumul corbului, care a tot ieșit și s-a întors până când au secat apele de pe pământ.

8A dat drumul porumbelului, ca să vadă dacă se retrăseseră apele de pe fața pământului.

9Dar porumbelul n-a găsit loc de odihnă pentru piciorul lui și s-a întors la arcă, pentru că pe toată fața pământului erau ape. Noe a întins mâna, l-a luat și l-a adus în arcă.

10A mai așteptat alte șapte zile și iarăși a dat drumul porumbelului din arcă.

11Porumbelul s-a întors la el pe înserate și, iată, avea în cioc o frunză de măslin ruptă de curând. Astfel a înțeles Noe că apele se retrăseseră de pe pământ.

12A mai așteptat alte șapte zile și a dat drumul porumbelului, iar acesta nu s-a mai întors la el.

13În al șase sute unulea an al vieții lui Noe, în luna întâi, în ziua întâi a lunii, apele se zvântaseră de pe pământ. Noe a dat la o parte acoperământul arcei, s-a uitat și, iată, fața pământului se zvântase.

14În luna a doua, în a douăzeci și șaptea zi a lunii, pământul era uscat.

15Dumnezeu i-a vorbit lui Noe și i-a zis:

16„Ieșiți din arcăGen. 7:13. tu, nevasta ta, fiii tăi și nevestele fiilor tăi împreună cu tine!

17Scoate împreună cu tine toateGen. 7:15. viețuitoarele de tot felul care sunt cu tine: păsări, vite și toate târâtoarele care se târăsc pe pământ; să mișune, să rodeascăGen. 1:22. și să se înmulțească pe pământ.”

18Și Noe a ieșit cu fiii săi, cu nevasta sa și cu nevestele fiilor săi.

19Toate viețuitoarele, toate târâtoarele, toate păsările, toate câte se mișcă pe pământ au ieșit din arcă pe familii.

20Noe I-a zidit DOMNULUI un altar, a luat din toate animaleleLev. 11. curate și din toate păsările curate și a adus arderi-de-tot pe altar.

21DOMNUL a mirosit mireasmăLev. 1:9. 2Cor. 2:15. Ef. 5:2. plăcută și a zis în inima Sa: „Nu voi mai blestemaGen. 3:17; 6:17. pământul din pricina omului, chiar dacă pornireaGen. 6:5. Iov 14:4; 15:14. Ps. 51:5. Ier. 17:9. Mt. 15:19. Rom. 1:31; 3:23. inimii omului este rea din tinerețea lui, și nu voi mai loviGen. 9:11,15. tot ce este viu, cum am făcut.

22Cât va fi pământulIs. 54:9. nu vor înceta

semănatul și seceratul, frigul și căldura,

vara și iarna, ziua și noapteaIer. 33:20,25..”