Marcu 5 - Revised Dumitru Cornilescu Edition 2024（EDCR）

Vindecarea unui demonizat(Matei 8:28-34. Luca 8:26-39)

1Au.

2Când a coborât Isus din barcă, L-a întâmpinat îndată un om care ieșea din morminte și care avea un duh necurat.

3El își avea locuința în morminte și nu-l putea nimeni lega nici măcar cu lanțuri,

4fiindcă de multe ori fusese legat cu cătușe și lanțuri, dar rupsese lanțurile și sfărâmase cătușele, și nimeni nu-l putea stăpâni.

5Tot timpul, zi și noapte, stătea în morminte și pe munți, strigând și tăindu-se cu pietre.

6Când L-a văzut pe Isus de departe, a alergat, I s-a închinat

7și, strigând cu glas tare, a zis: „Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Preaînalt? Te implor, pentru Dumnezeu, să nu mă chinuiești!”

8Căci Isus îi zicea: „Duh necurat, ieși din omul acesta!”

9Și l-a întrebat: „Care-ți este numele?” „Numele meu este «Legiune»”, a răspuns el, „pentru că suntem mulți.”

10Și Îl rugau stăruitor să nu-i trimită afară din ținutul acela.

11Acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci care pășteau.

12Și demonii L-au rugat zicând: „Trimite-ne în porcii aceia, ca să intrăm în ei!”

13Isus le-a dat voie. Și duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci; turma, cam la două mii de capete, s-a repezit de pe stâncă în mare și s-a înecat.

14Porcarii au fugit și au dat de știre în cetate și prin satele vecine, iar oamenii au venit să vadă ce s-a întâmplat.

15Ajungând ei la Isus și văzându-l pe cel ce fusese demonizat că stă jos, îmbrăcat și sănătos la minte – pe el, care avusese legiunea – s-au înspăimântat.

16Cei care văzuseră le-au povestit tot ce se petrecuse cu demonizatul și cu porcii.

17Atunci au

35Pe când vorbea ElLc. 8:49., au venit unii de la mai-marele sinagogii și au zis: „Fiica ta a murit; de ce îl mai necăjești pe învățător?”

36Dar Isus, neținând seama de cuvintele rostite, i-a zis mai-marelui sinagogii: „Nu te teme; crede numai!”

37Și n-a îngăduit nimănui să-L însoțească, în afară de Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov.

38Au ajuns la casa mai-marelui sinagogii, iar Isus a găsit zarvă și pe unii care plângeau și se tânguiau mult.

39Intrând în casă, El le-a zis: „De ce faceți atâta zarvă și plângeți? Copila n-a murit, ci doarme

In. 11:11.

!”

40Dar ei Îl luau în râs. IsusFap. 9:40., după ce i-a scos afară pe toți, i-a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama ei și pe cei care erau cu El și a intrat unde era copila.

41Apucând-o de mână, i-a zis: „Talitha kum”, care înseamnă: „Fetițo, scoală-te, îți spun!”

42Îndată, fetița s-a sculat și a început să umble, căci era în vârstă de doisprezece ani. Atunci ei s-au minunat nespus.

43Isus le-aMc. 3:12. Mt. 8:4; 9:30; 12:16; 17:9. Lc. 5:14. poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta și le-a zis să-i dea fetiței să mănânce.