Iacov 2 - Romanian Cornilescu 1924 Reference Bible（BDC）

1Frații mei, să nu țineți credința Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutând1 Cor. 2:8. la fața omuluiLev. 19:15. Deut. 1:17; 16:19. Prov. 24:23; 28:21. Mat. 22:16. Vers. 9. Iuda 16..

2Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur și cu o haină strălucitoare și intră și un sărac îmbrăcat prost

3și voi puneți ochii pe cel ce poartă haina strălucitoare și-i ziceți: „Tu șezi în locul acesta bun!” și apoi ziceți săracului: „Tu stai acolo în picioare!” sau: „Șezi jos la picioarele mele!”,

4nu faceți voi oare o deosebire în voi înșivă și nu vă faceți voi judecători cu gânduri rele?

5Ascultați, preaiubiții mei frați: n-aIoan 7:48. 1 Cor. 1:26,28. ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia ca să-i facă bogațiLuca 12:21. 1 Tim. 6:18. Apoc. 2:9. în credință și moștenitori ai Împărăției, pe careExod 20:6. 1 Sam. 2:30. Prov. 8:17. Mat. 5:3. Luca 6:20; 12:32. 1 Cor. 2:9. 2 Tim. 4:8. Cap. 1:12. a făgăduit-o celor ce-L iubesc?

6Și voi1 Cor. 11:22. înjosiți pe cel sărac! Oare nu bogații vă asupresc și văFapte 13:50; 17:6; 18:12. Cap. 5:6. târăsc înaintea judecătoriilor?

7Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtați?

8Dacă împliniți Legea împărătească, potrivit Scripturii: „SăLev. 19:18. Mat. 22:39. Rom. 13:8,9. Gal. 5:14; 6:2. iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”, bine faceți.

9Dar, dacă avețiVers. 1. în vedere fața omului, faceți un păcat și sunteți osândiți de Lege ca niște călcători de lege.

10Căci cine păzește toată Legea și greșește într-o singură poruncă se faceDeut. 27:26. Mat. 5:19. Gal. 3:10. vinovat de toate.

11Căci Cel ce a zis: „SăExod 20:13,14. nu preacurvești” a zis și: „Să nu ucizi.” Acum, dacă nu preacurvești, dar ucizi, te faci călcător al Legii.

12Să vorbiți și să lucrați ca niște oameni care au să fie judecați de o LegeCap. 1:25. a slobozeniei:

13căci judecataIov 22:6. Prov. 21:13. Mat. 6:15; 18:35; 25:41,42. este fără milă pentru cel ce n-a avut milă; dar milaIoan 4:17,18. biruiește judecata.

14Frații mei, ce-iMat. 7:26. Cap. 1:23. folosește cuiva să spună că are credință, dacă n-are fapte? Poate oare credința aceasta să-l mântuiască?

15DacăIov 31:19,20. Luca 3:11. un frate sau o soră sunt goi și lipsiți de hrana de toate zilele

16și unul dintre voi le1 Ioan 3:18. zice: „Duceți-vă în pace, încălziți-vă și săturați-vă!” fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi?

17Tot așa și credința, dacă n-are fapte, este moartă în ea însăși.

18Dar va zice cineva: „Tu ai credința, și eu am faptele.” Arată-mi credința ta fără fapte șiCap. 3:13. eu îți voi arăta credința mea din faptele mele.

19Tu crezi că Dumnezeu este unul, și bine faci, dar șiMat. 8:29. Marcu 1:24; 5:7. Luca 4:34. Fapte 16:17; 19:15. dracii cred… și se înfioară!

20Vrei dar să înțelegi, om nesocotit, că credința fără fapte este zadarnică?

21Avraam, părintele nostru, n-a fost el socotit neprihănit prin fapte cândGen. 22:9,12. a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar?

22Vezi căEvr. 11:12. credința lucra împreună cu faptele lui și, prin fapte, credința a ajuns desăvârșită.

23Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: „Avraam aGen. 15:6. Rom. 4:3. Gal. 3:6. crezut pe Dumnezeu, și i s-a socotit ca neprihănire” și el a fost numit „prietenul2 Cron. 20:7. Is. 41:8. lui Dumnezeu”.

24Vedeți dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, și nu numai prin credință.

25Tot așa, curva RahavIos. 2:1. Evr. 11:31. n-a fost socotită și ea neprihănită prin fapte când a găzduit pe soli și i-a scos afară pe altă cale?

26După cum trupul fără duh este mort, tot așa și credința fără fapte este moartă.