Iov 9 - Romanian Cornilescu 1924 Reference Bible（BDC）

Răspunsul lui Iov

1Iov a luat cuvântul și a zis:

2„Știu bine că este așa.

Și cum ar putea omul să-și scoatăPs. 143:2. Rom. 3:20. dreptate înaintea lui Dumnezeu?

3Dacă ar voi să se certe cu El,

din o mie de lucruri n-ar putea să răspundă la unul singur.

4Ale LuiCap. 36:5. sunt înțelepciunea și atotputernicia:

cine I s-ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?

5El mută deodată munții

și-i răstoarnă în mânia Sa.

6ZguduieIs. 2:19,21. Hag. 2:6,21. Evr. 12:26. pământul din temeliaCap. 26:11. lui,

de i se clatină stâlpii.

7Poruncește soarelui, și soarele nu mai răsare;

și ține stelele sub pecetea Lui.

8Numai ElGen. 1:6. Ps. 104:2,3. întinde cerurile

și umblă pe înălțimile mării.

9El a făcutGen. 1:16. Cap. 38:31. Amos 5:8. Ursa-Mare, Luceafărul de seară și Ralițele

și stelele din ținuturile de miazăzi.

10El faceCap. 5:9. Ps. 71:15. lucruri mari și nepătrunse,

minuni fără număr.

11IatăCap. 23:8,9; 35:14., El trece pe lângă mine, și nu-L văd,

Se duce, și nu-L zăresc.

12DacăIs. 45:9. Ier. 18:6. Rom. 9:20. apucă El, cine-L va opri?

Cine-I va zice: ‘Ce faci?’

13Dumnezeu nu-Și întoarce mânia;

sub El se pleacă toți sprijinitorii mândrieiCap. 26:12. Is. 30:7..

14Și eu cum să-I răspund?

Ce cuvinte să aleg?

15Chiar dacă așCap. 10:15. avea dreptate, nu I-aș răspunde.

Nu pot decât să mă rog judecătorului.

16Și chiar dacă m-ar asculta când Îl chem,

tot n-aș putea crede că mi-a ascultat glasul –

17El, care mă izbește ca într-o furtună,

care îmi înmulțește fără pricinăCap. 2:3; 34:6. rănile,

18care nu mă lasă să răsuflu,

mă satură de amărăciune.

19Să alerg la putere? El este atotputernic.

La dreptate? Cine mă va apăra?

20Oricâtă dreptate aș avea, gura mea mă va osândi

și oricât de nevinovat aș fi, El mă va arăta ca vinovat.

21Nevinovat! Sunt, dar nu țin la viață, îmi disprețuiesc viața.

22Ce-mi pasă la urma urmei?

Căci îndrăznesc s-o spun:

El nimicește pe cel nevinovatEcl. 9:2,3. Ezec. 21:3. ca și pe cel vinovat.

23Și dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea…!

Dar El râde de încercările celui nevinovat.

24Pământul este dat pe mâinile celui nelegiuit;

El acoperă2 Sam. 15:30; 19:4. Ier. 14:4. ochii judecătorilor – de nu El, apoi cine altul?

25ZileleCap. 7:6,7. mele aleargă mai iuți decât un alergător;

fug fără să fi văzut fericirea;

26trec ca și corăbiile cele iuți,

ca vulturulHab. 1:8. care se repede asupra prăzii.

27DacăCap. 7:13. zic: ‘Vreau să-mi uit suferințele,

să-mi las întristarea și să fiu voios’,

28sunt îngrozitPs. 119:120. de toate durerile mele.

Știu că nu mă vei scoate nevinovatExod 20:7..

29Și dacă voi fi judecat vinovat,

pentru ce să mă mai trudesc degeaba?

30Chiar dacăIer. 2:22. m-aș spăla cu zăpadă,

chiar dacă mi-aș curăți mâinile cu leșie,

31Tu tot m-ai cufunda în mocirlă,

de s-ar scârbi până și hainele de mine!

32Căci El nuEcl. 6:10. Is. 45:9. Ier. 49:19. Rom. 9:20. este un om ca mine, ca să-I pot răspunde

și să mergem împreună la judecată.

33Nici nuVers. 19. 1 Sam. 2:25. este vreun mijlocitor între noi,

care să-și pună mâna peste noi amândoi.

34Să-Și tragăCap. 13:20-22; 33:7. Ps. 39:10. însă varga de deasupra mea

și să nu mă mai tulbure spaima Lui.

35Atunci voi vorbi și nu mă voi teme de El.

Altfel, nu sunt stăpân pe mine.