1Dumnezeu Și-a adus aminteCap. 19:29. Exod 2:24. 1 Sam. 2:19. de Noe, de toate viețuitoarele și de toate vitele care erau cu el în corabie și DumnezeuExod 14:21. a făcut să sufle un vânt pe pământ, și apele s-au potolit.
2Izvoarele adâncului și stăvilarele cerurilor au fost închiseCap. 7:11. și ploaiaIov 38:37. din cer a fost oprită.
3Apele au scăzut de pe fața pământului, scurgându-se și împuținându-se și, după o sută cincizeciCap. 7:24. de zile, apele s-au micșorat.
4În luna a șaptea, în ziua a șaptesprezecea a lunii, corabia s-a oprit pe munții Ararat.
5Apele au mers scăzând până în luna a zecea. În luna a zecea, în ziua întâi a lunii, s-au văzut vârfurile munților.
6După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastraCap. 6:16. corabiei pe care o făcuse.
7A dat drumul unui corb care a ieșit, ducându-se și întorcându-se până când au secat apele de pe pământ.
8A dat drumul și unui porumbel, ca să vadă dacă scăzuseră apele de pe fața pământului.
9Dar porumbelul n-a găsit niciun loc ca să-și pună piciorul și s-a întors la el în corabie, căci erau ape pe toată fața pământului. Noe a întins mâna, l-a luat și l-a băgat la el în corabie.
10A mai așteptat alte șapte zile și iarăși a dat drumul porumbelului din corabie.
11Porumbelul s-a întors la el spre seară și iată că în ciocul lui era o frunză de măslin ruptă de curând. Noe a cunoscut astfel că apele scăzuseră pe pământ.
12A mai așteptat alte șapte zile și a dat drumul porumbelului. Dar porumbelul nu s-a mai întors la el.
13În anul șase sute unu, în luna întâi, în ziua întâi a lunii, apele secaseră pe pământ. Noe a ridicat învelitoarea corabiei: s-a uitat și iată că fața pământului se uscase.
14În luna a doua, în a douăzeci și șaptea zi a lunii, pământul era uscat de tot.
Ieșirea lui Noe din corabie15Atunci, Dumnezeu a vorbit lui Noe și i-a zis:
16„Ieși din corabie, tuCap. 7:13. și nevastă-ta, fiii tăi și nevestele fiilor tăi cu tine!
17Scoate afară împreună cu tine toateCap. 7:15. viețuitoarele de tot felul, care sunt cu tine, atât păsările, cât și vitele și toate târâtoarele care se târăsc pe pământ: să mișune pe pământ, să creascăCap. 1:22. și să se înmulțească pe pământ.”
18Și Noe a ieșit afară cu fiii săi, cu nevastă-sa și cu nevestele fiilor săi.
19Toate dobitoacele, toate târâtoarele, toate păsările, tot ce se mișcă pe pământ, după soiurile lor, au ieșit din corabie.
20Noe a zidit un altar Domnului, a luat din toate dobitoaceleLev. 11. curate și din toate păsările curate și a adus arderi-de-tot pe altar.
21Domnul a mirosit un mirosLev. 1:9. 2 Cor. 2:15. Efes. 5:2. plăcut și Domnul a zis în inima Lui: „Nu voi mai blestemaCap. 3:17; 6:17. pământul din pricina omului, pentru că întocmirile gândurilorCap. 6:5. Iov 14:4; 15:14. Ps. 51:5. Ier. 17:9. Mat. 15:19. Rom. 1:31; 3:23. din inima omului sunt rele din tinerețea lui, și nu voi mai loviCap. 9:11,15. tot ce este viu, cum am făcut.
22Cât va fi pământulIs. 54:9., nu vor înceta semănatul și seceratul, frigul și căldura, vara și iarna, ziuaIer. 33:20,25. și noaptea!”
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.