Numeri 27 - Romanian Cornilescu 1924 Reference Bible（BDC）

Legea asupra moștenirilor

1Fetele lui ȚelofhadCap. 26:33; 36:1,11. Ios. 17:3., fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din familiile lui Manase, fiul lui Iosif, și ale căror nume erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca și Tirța,

2s-au apropiat și s-au înfățișat înaintea lui Moise, înaintea preotului Eleazar, înaintea mai-marilor și înaintea întregii adunări, la ușa cortului întâlnirii. Ele au zis:

3„Tatăl nostru a muritCap. 14:35; 26:64,65. în pustie; el nu era în mijlocul cetei celor ce s-au răzvrătit împotriva Domnului, în mijlocul ceteiCap. 16:1,2. lui Core, ci a murit pentru păcatul lui și n-a avut fii.

4Pentru ce să se stingă numele tatălui nostru din mijlocul familiei lui, pentru că n-a avut fii? Dă-neIos. 17:4. și nouă deci o moștenire între frații tatălui nostru.”

5Moise a adusExod 18:15,19. pricina lor înaintea Domnului.

6Și Domnul a zis lui Moise:

7„Fetele lui Țelofhad au dreptate. Să leCap. 36:2. dai de moștenire o moșie între frații tatălui lor și să treci asupra lor moștenirea tatălui lor.

8Iar copiilor lui Israel să le vorbești și să le spui: «Când un om va muri fără să lase fii, să treceți moștenirea lui asupra fetei lui.

9Dacă n-are nicio fată, moștenirea lui s-o dați fraților lui.

10Dacă n-are nici frați, moștenirea lui s-o dați fraților tatălui său.

11Și, dacă nici tatăl lui n-are frați, moștenirea lui s-o dați rudei celei mai apropiate din familia lui și ea s-o stăpânească. Aceasta să fie o legeCap. 35:29. și un drept pentru copiii lui Israel, cum a poruncit lui Moise Domnul.»”

Iosua, urmașul lui Moise

12Domnul a zis lui Moise: „Suie-teCap. 33:47. Deut. 3:27; 32:49; 34:1. pe muntele acesta Abarim și privește țara pe care am dat-o copiilor lui Israel.

13S-o privești, dar și tu vei fi adăugatCap. 20:24,28; 31:2. Deut. 10:6. la poporul tău, cum a fost adăugat fratele tău Aaron,

14pentru că v-ațiCap. 20:12,24. Deut. 1:37; 32:51. Ps. 106:32. împotrivit poruncii Mele în pustia Țin, când cu cearta adunării, și nu M-ați sfințit înaintea lor cu prilejul apelor.” (Acestea suntExod 17:7. apele de ceartă, la Cades, în pustia Țin.)

15Moise a vorbit Domnului și a zis:

16„Domnul DumnezeulCap. 16:22. Evr. 12:9. duhurilor oricărui trup să rânduiască peste adunare un om

17care să iasăDeut. 31:2. 1 Sam. 8:20; 18:13. 2 Cron. 1:10. înaintea lor și să intre înaintea lor, care să-i scoată afară și să-i vâre înăuntru, pentru ca adunarea Domnului să nu fie ca niște oi1 Împ. 22:17. Zah. 10:2. Mat. 9:36. Marcu 6:34. care n-au păstor.”

18Domnul a zis lui Moise: „Ia-ți pe Iosua, fiul lui Nun, bărbat înGen. 41:38. Jud. 3:10; 11:29. 1 Sam. 16:13,18. care este Duhul Meu, și să-ți puiDeut. 34:9. mâna peste el.

19Să-l așezi înaintea preotului Eleazar și înaintea întregii adunări și să-i dai porunciDeut. 31:7. sub ochii lor.

20Să-l faci părtașCap. 11:17,28. 1 Sam. 10:6,9. 2 Împ. 2:15. la dregătoria ta, pentru ca toată adunarea copiilor lui Israel să-lIos. 1:16,17. asculte.

21SăIos. 9:14. Jud. 1:1; 20:18,23,26. 1 Sam. 23:9; 30:7. se înfățișeze înaintea preotului Eleazar, care să întrebe pentru el judecata lui UrimExod 28:30. înaintea Domnului, și Iosua, toți copiii lui Israel, împreună cu el, și toată adunarea să iasă după porunca lui Eleazar și să intre după poruncaIos. 9:14. 1 Sam. 22:10,13,15. lui.”

22Moise a făcut cum îi poruncise Domnul. A luat pe Iosua și l-a pus înaintea preotului Eleazar și înaintea întregii adunări.

23Și-a pus mâinile peste el și i-a dat porunciDeut. 3:28; 31:7., cum spusese Domnul prin Moise.