2 Corinteni 7 - Romanian Cornilescu 1924 Reference Bible（BDC）

1DeciCap. 6:17,18. 1 Ioan 3:3., fiindcă avem astfel de făgăduințe, preaiubiților, să ne curățim de orice întinăciune a cărnii și a duhului și să ne ducem sfințirea până la capăt, în frica de Dumnezeu.

Bucuria lui Pavel

2Înțelegeți-ne bine! N-am nedreptățit peFapte 20:33. Cap. 12:17. nimeni, n-am vătămat pe nimeni, n-am înșelat pe nimeni.

3Nu spun aceste lucruri ca să vă osândesc, căciCap. 6:11,12. am spus mai înainte că sunteți în inimile noastre pe viață și pe moarte.

4Am o mareCap. 3:12. încredere în voi. Am tot dreptul să mă laud cu voi. Sunt plin1 Cor. 1:4. Cap. 1:14. de mângâiereCap. 1:4. Filip. 2:17. Col. 1:24., îmi saltă inima de bucurie în toate necazurile noastre.

5Căci și după venireaCap. 2:13. noastră în Macedonia, trupul nostru n-a avut nicio odihnă. AmCap. 4:8. fost necăjiți în toate chipurile: deDeut. 32:25. afară lupte, dinăuntru temeri.

6Dar DumnezeuCap. 1:4., care mângâie pe cei smeriți, ne-a mângâiat prin venirea lui Tit.

7Și nu numai prin venireaCap. 2:13. lui, ci și prin mângâierea cu care a fost mângâiat și el de voi. El ne-a istorisit despre dorința voastră arzătoare, despre lacrimile voastre, despre râvna voastră pentru mine, așa că bucuria mea a fost și mai mare.

8MăcarCap. 2:4. că v-am întristat prin epistola mea, nu-mi pare rău și chiar dacă mi-ar fi părut rău – căci văd că epistola aceea v-a întristat (măcar că pentru puțină vreme) –

9totuși acum mă bucur, nu pentru că ați fost întristați, ci pentru că întristarea voastră v-a adus la pocăință. Căci ați fost întristați2 Sam. 12:13. Mat. 26:75. după voia lui Dumnezeu, ca să n-aveți nicio pagubă din partea noastră.

10În adevăr, când întristarea este după voia lui Dumnezeu, aduce o pocăință care duce la mântuire și de care cineva nu se căiește niciodată, pe cândProv. 17:22. întristarea lumii aduce moartea.

11Căci uite, tocmai întristarea aceasta a voastră după voia lui Dumnezeu ce frământare a trezit în voi! Și ce cuvinte de dezvinovățire! Ce mânie! Ce frică! Ce dorință aprinsă! Ce râvnă! Ce pedeapsă! În toate voi ați arătat că sunteți curați în privința aceasta.

12Așa că, dacă v-am scris, nu v-am scris nici din pricina celui ce a făcut ocara, nici din pricina celui ce a suferit ocara, ciCap. 2:4. ca să se arate marea noastră purtare de grijă pentru voi înaintea lui Dumnezeu.

13De aceea am fost mângâiați. Dar, pe lângă mângâierea aceasta a noastră, ne-am bucurat și mai mult de bucuria lui Tit, al cărui duh aRom. 15:32. fost răcorit de voi toți.

14Și dacă m-am lăudat puțin cu voi înaintea lui, n-am fost dat de rușine. Ci, după cum în orice lucru v-am spus adevărul, tot așa și lauda noastră cu voi înaintea lui Tit s-a adeverit.

15El are o și mai mare dragoste pentru voi, când își aduce aminte de ascultareaCap. 2:9. Filip. 2:12. voastră a tuturor și de primirea pe care i-ați făcut-o, cu frică și cutremur.

16Mă bucur că mă pot încrede în voi în2 Tes. 3:4. Filim. 8,21. toate privințele.