Daniel 4 - Romanian Cornilescu 1924 Reference Bible（BDC）

Copacul cel mare

1„Nebucadnețar, împăratul, către toateCap. 3:4; 6:25. popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile, care locuiesc pe tot pământul: Să aveți multă pace!

2Am găsit cu cale să fac cunoscute semnele și minunile pe careCap. 3:26. le-a făcut Dumnezeul cel Preaînalt față de mine.

3CâtCap. 6:27. de mari sunt semnele Lui și cât de puternice sunt minunile Lui! Împărăția Lui este o împărățieVers. 34. Cap. 2:44; 6:26. veșnică, și stăpânirea Lui dăinuiește din neam în neam!

4Eu, Nebucadnețar, trăiam liniștit în casa mea și fericit în palatul meu.

5Am visat un vis care m-a înspăimântat; gândurile de care eram urmărit în patul meu și vedeniileCap. 2:28,29. duhului meu mă umpleauCap. 2:1. de groază.

6Am poruncit atunci să aducă înaintea mea pe toți înțelepții Babilonului ca să-mi tâlcuiască visul.

7Îndată au venitCap. 2:2. vrăjitorii, cititorii în stele, haldeenii și ghicitorii. Le-am spus visul, și nu mi l-au putut tâlcui.

8La urmă de tot, s-a înfățișat înaintea mea Daniel, numitCap. 1:7. Beltșațar după numele dumnezeului meu și careIs. 63:11. Vers. 18. Cap. 2:11; 5:11,14. are în el duhul dumnezeilor celor sfinți. I-am spus visul și am zis:

9‘Beltșațare, căpeteniaCap. 2:48; 5:11. vrăjitorilor, știu că ai în tine duhul dumnezeilor sfinți și că pentru tine nicio taină nu este grea, deci tâlcuiește-mi vedeniile pe care le-am avut în vis.

10Iată vedeniile care mi-au trecut prin cap când eram în pat. Mă uitam și iată că în mijlocul pământului era unEzec. 31:3. Vers. 20. copac foarte înalt.

11Copacul acesta s-a făcut mare și puternic, vârful lui se înălța până la ceruri și se vedea de la marginile întregului pământ.

12Frunza lui era frumoasă și avea roade multe; în el se găsea hrană pentru toți; fiareleEzec. 17:23; 31:6. Plâng. 4:20. câmpului se adăposteau sub umbra lui, păsările cerului își făceau cuibul în ramurile lui și orice făptură vie se hrănea din el.

13În vedeniile care-mi treceau prin cap în patul meu, mă uitam și iată că s-a coborât din ceruri un străjerPs. 103:20. Vers. 17,23. sfântDeut. 33:2. Cap. 8:13. Zah. 14:5. Iuda 14..

14El a strigat cu putere și a vorbit așa: «TăiațiMat. 3:10. copacul și rupeți ramurile; scuturați-i frunza și risipiți roadele; fugăriți fiareleEzec. 31:12. de sub el și păsările din ramurile lui!

15Dar trunchiul cu rădăcinile lui lăsați-l în pământ și legați-l cu lanțuri de fier și de aramă în iarba de pe câmp, ca să fie udat de roua cerului și să fie la un loc cu fiarele în iarba pământului.

16Inima lui de om i se va preface într-o inimă de fiară și vor trece șapte vremuriCap. 11:13; 12:7. peste el.

17Hotărârea aceasta a fost luată în sfatul străjerilor și pusă la cale înaintea sfinților, ca să știePs. 9:16. cei vii căCap. 2:21. Vers. 25,32. Cap. 5:21. Cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor, că o dă cui îi place și înalță în ea pe cel mai de jos dintre oameni!»

18Iată visul pe care l-am visat eu, împăratul Nebucadnețar. Tu, Beltșațar, tâlcuiește-l, fiindcăGen. 41:8,15. Cap. 5:8,15. toți înțelepții din împărăția mea nu pot să mi-l tâlcuiască; tu însă poți, căci ai în tine duhulVers. 8. dumnezeilor sfinți.’

19Atunci, Daniel, numitVers. 8. Beltșațar, a rămas uimit o clipă și gândurile lui îl tulburau. Împăratul a luat din nou cuvântul și a zis: ‘Beltșațare, să nu te tulbure visul și tâlcuirea!’ Și Beltșațar a răspuns: ‘Domnul meu, visul acesta2 Sam. 18:32. Ier. 29:7. să fie pentru vrăjmașii tăi și tâlcuirea lui, pentru potrivnicii tăi!

20CopaculVers. 10-12. pe care l-ai văzut, care se făcuse atât de mare și puternic încât i se înălța vârful până la ceruri și se vedea de la toate capetele pământului,

21copacul acesta, a cărui frunză era așa de frumoasă și care avea roade atât de multe și în care era hrană pentru toți, sub care se adăposteau fiarele câmpului și în ramurile căruia își făceau cuibul păsările cerului,

22ești tuCap. 2:38., împărate, care ai ajuns mare și puternic, a cărui mărime a crescut și s-a înălțat până la ceruri și a cărui stăpânireIer. 27:6,7,8. se întinde până la marginile pământului.

23ÎmpăratulVers. 13. a văzut pe un străjer sfânt coborându-se și zicând: «Tăiați copacul și nimiciți-l, dar trunchiul cu rădăcinile lui lăsați-l în pământ și legați-l cu lanțuri de fier și de aramă în iarba de pe câmp, ca să fie udat de roua cerului și să stea la un loc cu fiareleCap. 5:21. câmpului până vor trece șapte vremuri peste el.»

24Iată tâlcuirea acestui fapt, împărate, iată hotărârea Celui Preaînalt, care se va împlini asupra domnului meu, împăratul.

25Te vor izgoniVers. 32. Cap. 5:21. din mijlocul oamenilor, vei locui la un loc cu fiarele câmpului și îți vor da să mănânci iarbăPs. 106:20; 83:18. Vers. 17,32. Ier. 27:5. ca la boi; vei fi udat de roua cerului și șapte vremuri vor trece peste tine, până vei cunoaște că Cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor și o dă cui vrea.

26Porunca să lase trunchiul cu rădăcinile copacului înseamnă că împărăția ta îți va rămâne ție îndată ce vei recunoaște stăpânirea Celui ce este înMat. 21:25. Luca 15:18,21. ceruri.

27De aceea, împărate, placă-ți sfatul meu! Pune capăt1 Pet. 4:8. păcatelor tale și trăiește în neprihănire, rupe-o cu nelegiuirile tale și ai milă de cei nenorociți, și poatePs. 41:1. că ți se va prelungi1 Împ. 21:29. fericirea!’

28Toate aceste lucruri s-au împlinit asupra împăratului Nebucadnețar.

29După douăsprezece luni, pe când se plimba pe acoperișul palatului împărătesc din Babilon,

30împăratulProv. 16:18. Cap. 5:20. a luat cuvântul și a zis: ‘Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care mi l-am zidit eu, ca loc de ședere împărătească, prin puterea bogăției mele și spre slava măreției mele?’

31Nu se sfârșise încă vorbaCap. 5:5. Luca 12:20. aceasta a împăratului, și un glasVers. 24. s-a coborât din cer și a zis: ‘Află, împărate Nebucadnețar, că ți s-a luat împărăția!

32Te vor izgoniVers. 25. din mijlocul oamenilor și vei locui la un loc cu fiarele câmpului; îți vor da să mănânci iarbă ca la boi și vor trece peste tine șapte vremuri până vei recunoaște că Cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor și că o dă cui vrea!’

33Chiar în clipa aceea s-a împlinit cuvântul acela asupra lui Nebucadnețar. A fost izgonit din mijlocul oamenilor, a mâncat iarbă ca boii, trupul i-a fost udat de roua cerului până i-a crescut părul ca penele vulturului și unghiile ca ghearele păsărilor.

34După trecereaVers. 26. vremii sorocite, eu, Nebucadnețar, am ridicat ochii spre cer și mi-a venit iarăși mintea la loc. Am binecuvântat pe Cel Preaînalt, am lăudat și slăvit pe Cel ce trăieșteCap. 12:7. Apoc. 4:10. veșnic, Acela a cărui stăpânirePs. 10:16. Cap. 2:44; 7:14. Mica 4:7. Luca 1:1. este veșnică și a cărui împărăție dăinuiește din neam în neam.

35ToțiIs. 40:15,17. locuitorii pământului sunt o nimica înaintea Lui; El face ce vreaPs. 115:3; 135:6. cu oastea cerurilor și cu locuitorii pământului și nimeniIov 34:29. nu poate să stea împotriva mâinii Lui, nici să-I zică: ‘CeIov 9:12. Is. 45:9. Rom. 9:20. faci?’

36În vremea aceea, mi-a venit mintea înapoi; slavaVers. 26. împărăției mele, măreția și strălucirea mea mi s-au dat înapoi; sfetnicii și mai-marii mei din nou m-au căutat; am fost pus iarăși peste împărăția mea și puterea mea a crescutIov 42:12. Prov. 22:4. Mat. 6:33..

37Acum, eu, Nebucadnețar, laud, înalț și slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toatePs. 33:4. Apoc. 15:3; 16:7. lucrările Lui sunt adevărate, toate căile Lui sunt drepte și El poateExod 18:11. Cap. 5:20. să smerească pe cei ce umblă cu mândrie!”