1În vremea aceea”, zice Domnul, „se vor scoate din mormintele lor oasele împăraților lui Iuda, oasele căpeteniilor lui, oasele preoților, oasele prorocilor și oasele locuitorilor Ierusalimului.
2Le vor întinde în fața soarelui, în fața lunii și în fața întregii oștiri a cerurilor, pe care i-au iubit ei, cărora le-au slujit2 Împ. 23:5. Ezec. 8:16., pe care i-au urmat, pe care i-au căutat și înaintea cărora s-au închinat. Nu le vor mai strângeCap. 22:19., nici nu le vor mai îngropa, și se vor face gunoi2 Împ. 9:36. Ps. 83:10. Cap. 9:22; 16:4. pe pământ.
3Toți cei ce vor rămâne din acest neam rău vor dori mai degrabă moarteaIov 3:21,22; 7:15,16. Apoc. 9:6. decât viața, în toate locurile unde îi voi izgoni”, zice Domnul oștirilor.
4„Spune-le: ‘Așa vorbește Domnul: «Cine cade și nu se mai scoală? Sau cine se abate fără să se întoarcă iarăși?
5Pentru ce dar poporul acesta al Ierusalimului se lasă dus în necurmate rătăciriCap. 7:24., stăruiește în înșelătorieCap. 9:6. și nu vrea să se întoarcăCap. 5:3. la Dumnezeu?
6Căci Eu2 Pet. 3:9. sunt cu luare aminte și aud că ei nu vorbesc cum ar trebui; niciunul nu se căiește de răutatea lui și nu zice: ‹Ce am făcut?› Ci toți își încep din nou alergarea, ca un cal care se aruncă la luptă.
7Chiar și cocostârculIs. 1:3. își cunoaște vremea pe ceruri; turtureauaCânt. 2:12., rândunica și cocorul își păzesc vremea venirii lor, dar poporul MeuCap. 5:4,5. nu cunoaște Legea Domnului!
8Cum puteți voi să ziceți: ‹Suntem înțelepți și LegeaRom. 2:17. Domnului este cu noi›? Cu adevărat, degeaba s-a pus la lucru pana mincinoasă a cărturarilor.
9ÎnțelepțiiCap. 6:15. sunt dați de rușine, sunt uimiți, sunt prinși, căci au nesocotit Cuvântul Domnului, și ce înțelepciune au ei?
10De aceea, pe nevesteleDeut. 28:30. Cap. 6:12. Amos 5:11. Ţef. 1:13. lor le voi da altora și ogoarele lor, altor stăpâni. Căci, de la cel mai mic până la cel mai mare, toți sunt lacomi de câștigIs. 56:11. Cap. 6:13. mârșav, de la proroc până la preot, toți înșală!
11Leagă în chip ușuraticCap. 6:14. rana fiicei poporului Meu, zicând: ‹PaceEzec. 13:10.! Pace!› Și totuși pace nu este.
12Vor fi dați de rușineCap. 3:3; 6:15., căci săvârșesc astfel de urâciuni; nu roșesc și nu știu de rușine, de aceea vor cădea împreună cu cei ce cad și vor fi răsturnați când îi voi pedepsi», zice Domnul.
13«Vreau să isprăvesc cu ei», zice Domnul. «Nu vor mai fi struguri în vieIs. 5:1. Ioel 1:7., nici smochine în smochinMat. 21:19. Luca 13:6. și frunzele se vor veșteji. Le voi da celor ce vor trece peste ele.»’”
14„Pentru ce ședem jos? Strângeți-văCap. 4:5. și haidem în cetățile întărite, ca să pierim acolo! Căci Domnul Dumnezeul nostru ne sortește la moarte, ne dă să bem ape otrăviteCap. 9:15; 23:15., pentru că am păcătuit împotriva Domnului.
15AșteptamCap. 14:19. pacea, și nu vine nimic mai bun; o vreme de vindecare, și iată groaza!
16Sforăitul cailor săi se aude dinspre DanCap. 4:15. și de vuietul nechezatului lorJud. 5:22. Cap. 47:3. se cutremură toată țara; vin, mănâncă țara și ce cuprinde ea, cetatea și pe cei ce o locuiesc.”
17„Căci iată că trimit între voi niște șerpi, niște basiliști, împotriva cărora nuPs. 58:4,5. Ecl. 10:11. este niciun descântec, și vă vor mușca”, zice Domnul.
18Aș vrea să-mi alin durerea, dar mă doare inima în mine.
19Iată, strigătele fiicei poporului meu răsună dintr-o țarăIs. 39:3. depărtată: „Nu mai este Domnul în Sion? Nu mai este în ea împăratul ei?” – „Pentru ce M-au mâniatDeut. 32:21. Is. 1:4. ei cu chipurile lor cioplite, cu idoli străini?” –
20„Secerișul a trecut, vara s-a isprăvit, și noi tot nu suntem mântuiți!” –
21Sunt zdrobitCap. 4:19; 9:1; 14:17. de durerea fiicei poporului meu, mă doareIoel 2:6. Naum 2:10., m-apucă groaza.
22Nu este niciun leac alinătorGen. 37:25; 43:11. Cap. 46:11; 51:8. în Galaad? Nu este niciun doctor acolo? Pentru ce nu se face dar vindecarea fiicei poporului meu?
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.