1În al doisprezecelea an al lui Ahaz, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel, la Samaria, OseaCap. 15:30., fiul lui Ela. A domnit nouă ani.
2El a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuși nu ca împărații lui Israel dinaintea lui.
3SalmanasarCap. 18:9., împăratul Asiriei, s-a suit împotriva lui; și Osea i s-a supus și i-a plătit un bir.
4Dar împăratul Asiriei a descoperit o uneltire la Osea, căci trimisese soli lui So, împăratul Egiptului, și nu mai plătea pe fiecare an birul împăratului Asiriei. Împăratul Asiriei l-a închis și l-a pus în lanțuri într-o temniță.
5Și împăratulCap. 18:9. Asiriei a străbătut toată țara și s-a suit împotriva Samariei, pe care a împresurat-o timp de trei ani.
6În al nouăleaCap. 18:10,11. Osea 13:16. an al lui Osea, împăratul Asiriei a luat Samaria și a dus peLev. 26:32,33. Deut. 28:36,64; 29:27,28. Israel în robie în Asiria, l-a pus1 Cron. 5:26. să locuiască la Halah și la Habor, lângă râul Gozan și în cetățile mezilor.
Robia asiriană7Lucrul acesta s-a întâmplat pentru că copiii lui Israel au păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului lor, care-i scosese din țara Egiptului, de sub mâna lui Faraon, împăratul Egiptului, și pentru că s-au închinat la alți dumnezei.
8Au urmatLev. 18:3. Deut. 18:9. Cap. 16:3. obiceiurile neamurilor pe care Domnul le izgonise dinaintea copiilor lui Israel și obiceiurile rânduite de împărații lui Israel.
9Copiii lui Israel au făcut pe ascuns împotriva Domnului Dumnezeului lor lucruri care nu sunt bune. Și-au zidit înălțimi în toate cetățile lor, de la turnurileCap. 18:8. străjerilor până la cetățile întărite.
10Și-au ridicat1 Împ. 14:23. Is. 57:5. stâlpi idolești și astarteeExod 34:13. Deut. 16:21. Mica 5:14. pe oriceDeut. 12:2. Cap. 16:4. deal și sub orice copac verde.
11Și acolo au ars tămâie pe toate înălțimile, ca și neamurile pe care le izgonise Domnul dinaintea lor, și au făcut lucruri rele, prin care au mâniat pe Domnul.
12Au slujit idolilorExod 20:3,4. Lev. 26:1. Deut. 5:7,8., despre care Domnul le zisese: „SăDeut. 4:19. nu faceți lucrul acesta!”
13Domnul a înștiințat pe Israel și Iuda prin toți prorocii Lui, prin toți văzătorii1 Sam. 9:9., și le-a zis: „Întoarceți-văIer. 18:11; 25:5; 35:15. de la căile voastre cele rele și păziți poruncile și rânduielile Mele, urmând în totul legea pe care am dat-o părinților voștri și pe care v-am trimis-o prin robii Mei, prorocii.”
14Dar ei n-au ascultat, și-au înțepenitDeut. 31:27. Prov. 29:1. grumazul, ca și părinții lor, care nu crezuseră în Domnul Dumnezeul lor.
15N-au vrut să știe de legile Lui, de legământulDeut. 29:25. pe care-l făcuse cu părinții lor și de înștiințările pe care li le dăduse. S-au luat după lucruri de nimicDeut. 32:21. 1 Împ. 16:13. 1 Cor. 8:4. – și ei înșiși n-au fost decâtPs. 115:8. Rom. 1:21. nimic – și după neamurile în mijlocul cărora trăiau, măcar că Domnul le poruncise să nuDeut. 12:30,31. se ia după ele.
16Au părăsit toate poruncile Domnului Dumnezeului lor, și-au făcutExod 32:8. 1 Împ. 12:28. viței turnați, au făcut idoli de-ai Astarteei1 Împ. 14:15,23; 15:13; 16:33., s-au închinat înaintea întregii oștiri a cerurilor și au slujit1 Împ. 16:31; 22:53. Cap. 11:18. lui Baal.
17Au trecutLev. 18:21. Cap. 16:3. Ezec. 23:37. prin foc pe fiii și fiicele lor, s-au dedat laDeut. 18:10. ghicire și vrăjitorii și s-au vândut1 Împ. 21:20. ca să facă ce este rău înaintea Domnului, mâniindu-L.
18De aceea Domnul S-a mâniat foarte tare împotriva lui Israel și i-a îndepărtat de la Fața Lui. N-a rămas1 Împ. 11:13,32. decât seminția lui Iuda,
19și chiar IudaIer. 3:8. nu păzise poruncile Domnului Dumnezeului lui, ci se luase după obiceiurile rânduite de Israel.
20Domnul a lepădat tot neamul lui Israel; i-a smerit, i-a datCap. 13:3; 15:29. în mâinile jefuitorilor și a sfârșit prin a-i izgoni dinaintea Feței Lui.
21Căci Israel1 Împ. 11:11,31. se dezlipise de casa lui David și făcuse împărat1 Împ. 12:20,28. pe Ieroboam, fiul lui Nebat, care-l abătuse de la Domnul și făcuse pe Israel să săvârșească un mare păcat.
22Copiii lui Israel se dăduseră la toate păcatele pe care le făcuse Ieroboam; nu s-au abătut de la ele
23până ce Domnul a izgonit pe Israel dinaintea Lui, cum1 Împ. 14:16. vestise prin toți slujitorii Săi proroci. Și Israel a fostVers. 6. dus în robie departe de țara lui, în Asiria, unde a rămas până în ziua de azi.
Samaritenii24Împăratul Asiriei a adusEzra 4:2,10. oameni din Babilon, dinVers. 30. Cuta, din AvaCap. 18:34., din Hamat și din Sefarvaim și i-a așezat în cetățile Samariei în locul copiilor lui Israel. Au pus stăpânire pe Samaria și au locuit în cetățile ei.
25Când au început să locuiască aici, nu se temeau de Domnul, și Domnul a trimis împotriva lor niște lei, care-i omorau.
26Atunci au spus împăratului Asiriei: „Neamurile pe care le-ai strămutat și le-ai așezat în cetățile Samariei nu cunosc felul în care să slujească Dumnezeului țării, și El a trimis împotriva lor niște lei care le omoară, pentru că nu cunosc felul în care trebuie să slujească Dumnezeului țării.”
27Împăratul Asiriei a dat următoarea poruncă: „Trimiteți pe unul din preoții pe care i-ați luat de acolo în robie; să plece să se așeze acolo și să le învețe felul în care să slujească Dumnezeului țării.”
28Unul din preoții care fuseseră luați robi din Samaria a venit de s-a așezat la Betel și le-a învățat cum să se teamă de Domnul.
29Dar neamurile și-au făcut, fiecare, dumnezeii lor în cetățile pe care le locuiau și i-au așezat în templele idolești din înălțimile zidite de samariteni.
30Oamenii din BabilonVers. 24. au făcut pe Sucot-Benot, oamenii din Cut au făcut pe Nergal, cei din Hamat au făcut pe Așima,
31cei din AvaEzra 4:9. au făcut pe Nibhaz și Tartac, cei din Sefarvaim își ardeauLev. 18:21. Deut. 12:31. copiii în foc în cinstea lui Adramelec și Anamelec, dumnezeii din Sefarvaim.
32Totodată se închinau și Domnului și și-au făcut preoți ai înălțimilor, luați1 Împ. 12:31. din tot poporul: preoții aceștia aduceau pentru ei jertfe în templele din înălțimi.
33Astfel se închinauŢef. 1:5. Domnului, dar slujeau în același timp și dumnezeilor lor, după obiceiul neamurilor de unde fuseseră mutați.
34Până în ziua de astăzi își urmează ei obiceiurile de la început: nu se închină Domnului și nu se țin nici de legile și rânduielile lor, nici de legile și poruncile date de Domnul copiilor lui Iacov, căruia i-a pus numeleGen. 32:28; 35:10. 1 Împ. 11:31. Israel.
35Domnul făcuse legământ cu ei și le dăduse porunca aceasta: „Să nu vă temețiJud. 6:10. de alți dumnezei; să nu vă închinațiExod 20:5. înaintea lor, să nu le slujiți și să nu le aduceți jertfe.
36Ci să vă temeți de Domnul, care v-a scos din țara Egiptului cu o mare putere și cu brațul întinsExod 6:6.; înaintea Lui să văDeut. 10:20. închinați și Lui să-I aduceți jertfe.
37Să păziți și să împlinițiDeut. 5:32. totdeauna învățăturile, rânduielile, legea și poruncile pe care vi le-a scris El și să nu vă temeți de alți dumnezei.
38Să nuDeut. 4:23. uitați legământul pe care l-am făcut cu voi și să nu vă temeți de alți dumnezei.
39Ci să vă temeți de Domnul Dumnezeul vostru, și El vă va izbăvi din mâna tuturor vrăjmașilor voștri.”
40Ei n-au ascultat și au urmat obiceiurile lor de la început.
41Neamurile acesteaVers. 32,33. se temeau de Domnul și slujeau și chipurilor lor cioplite, și copiii lor și copiii copiilor lor fac până în ziua de azi ce au făcut părinții lor.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.