1Am ridicat din nou ochii și m-am uitat; și iată că era un sulEzec. 2:9. de carte care zbura.
2El m-a întrebat: „Ce vezi?” Eu am răspuns: „Văd un sul de carte zburând; are o lungime de douăzeci de coți și o lățime de zece coți.”
3Și el mi-a zis: „Acesta este blestemulMal. 4:6. care este peste toată țara, căci, după cum este scris pe el, orice hoț și oricine jură strâmb vor fi nimiciți cu desăvârșire de aici.”
4„Îl trimit”, zice Domnul oștirilor, „ca să intre în casa hoțului și a celui ce jură strâmbLev. 19:12. Cap. 8:17. Mal. 3:5. în Numele Meu, ca să rămână în casa aceea și s-o mistuieLev. 14:45. împreună cu lemnele și pietrele ei.”
5Îngerul care vorbea cu mine a înaintat și mi-a zis: „Ridică ochii și privește ce iese de acolo!”
6Eu am răspuns: „Ce este aceasta?” Și el a zis: „Iese efa.” Și a adăugat: „Aceasta este nelegiuirea lor în toată țara.”
7Și iată că se ridica un talant de plumb și, în mijlocul efei, ședea o femeie.
8El a zis: „Aceasta este nelegiuirea!” Și i-a dat brânci în efă și a aruncat bucata de plumb peste gura efei.
9Am ridicat ochii și m-am uitat; și iată că s-au arătat două femei. În aripile lor sufla vântul: ele aveau aripi ca ale cocostârcului. Au ridicat efa între pământ și cer.
10Atunci am întrebat pe îngerul care vorbea cu mine: „Unde duc ele efa?”
11El mi-a răspuns: „Se duc să-iIer. 29:5,28. zidească o casă în țaraGen. 10:10. Șinear, ca să fie așezată acolo și să rămână pe locul ei.”
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
