1Păcatul lui Iuda este scris cu un priboiIov 19:24. de fier, cu un vârf de diamant; este săpatProv. 3:3. 2 Cor. 3:3. pe tabla inimii lor și pe coarnele altarelor lor.
2Cum se gândesc la copiii lor, așa se gândesc la altarele lor și la idolii și astarteeleJud. 3:7. 2 Cron. 24:18; 33:3,19. Is. 1:29; 17:8. Cap. 2:20. lor, lângă copacii verzi, pe dealurile înalte.
3Eu dau la pradăCap. 15:13. muntele Meu și ogoarele lui, avuțiile tale, toate vistieriile și înălțimile tale, din pricina păcatelor tale, pe tot ținutul tău!
4Din vina ta vei pierde moștenirea pe care ți-o dădusem; te voi face să slujești vrăjmașului tău într-o țarăCap. 16:13. pe care n-o cunoști, căci ai aprins foculCap. 15:14. mâniei Mele, care va arde totdeauna.”
5Așa vorbește Domnul: „BlestematIs. 30:1,2; 31:1. să fie omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritorIs. 31:3. și își abate inima de la Domnul!
6Căci este ca un nenorocitCap. 48:6. în pustie și nuIov 20:17. vede venind fericirea; locuiește în locurile arse ale pustiei, într-un pământDeut. 29:23. sărat și fără locuitori.
7BinecuvântatPs. 2:12; 34:8; 125:1; 146:5. Prov. 16:20. Is. 30:18. să fie omul care se încrede în Domnul și a cărui nădejde este Domnul!
8Căci el este ca un pomIov 8:16. Ps. 1:3. sădit lângă ape, care-și întinde rădăcinile spre râu; nu se teme de căldură, când vine, și frunzișul lui rămâne verde; în anul secetei, nu se teme și nu încetează să aducă rod.
9Inima este nespus de înșelătoare și deznădăjduit de rea. Cine poate s-o cunoască?
10Eu, Domnul, cercetez1 Sam. 16:7. 1 Cron. 28:9. Ps. 7:9; 139:23,24. Prov. 17:3. Cap. 11:20; 20:12. Rom. 8:27. Apoc. 2:23. inima și cerc rărunchii, ca săPs. 62:12. Cap. 32:19. Rom. 2:6. răsplătesc fiecăruia după purtarea lui, după rodul faptelor lui.
11Ca o potârniche care clocește niște ouă pe care nu le-a ouat ea, așa este cel ce agonisește bogății pe nedrept; trebuie să le părăseascăPs. 55:23. în mijlocul zilelor sale, și la urmă nu este decât unLuca 12:20. nebun.”
12Scaun de domnie plin de slavă, înălțat de la început, loc al Sfântului nostru Locaș,
13Doamne, nădejdeaCap. 14:8. lui Israel! Toți cei cePs. 73:27. Is. 1:28. Te părăsesc vor fi acoperiți de rușine. „Cei ce se abat de la Mine vor fi scrișiLuca 10:20. pe pământ, căci părăsesc pe Domnul, izvorulCap. 2:13. de apă vie.”
14Vindecă-mă Tu, Doamne, și voi fi vindecat; mântuiește-mă Tu și voi fi mântuit, căci TuDeut. 10:21. Ps. 109:1; 148:14. ești slava mea!
15Iată, ei îmi zic: „UndeIs. 5:19. Ezec. 12:22. Amos 5:18. 2 Pet. 3:4. este Cuvântul Domnului? Să se împlinească dar!”
16Și eu, ca să Te ascult, n-amCap. 1:4. vrut să nu fiu păstor, nici n-am dorit ziua nenorocirii, știi, și ce a ieșit din buzele mele este descoperit înaintea Ta.
17De aceea, nu fi o pricină de groază pentru mine, căci Tu ești scăpareaCap. 16:19. mea în ziua nenorocirii!
18Prigonitorii mei să fie acoperiți de rușinePs. 35:4; 40:14; 70:2., dar să nu fiu rușinatPs. 25:2. eu; să tremure ei, dar să nu tremur eu! Adu peste ei ziua nenorocirii, lovește-iCap. 11:20. cu o îndoită urgie!
Sfințirea Sabatului19Așa mi-a vorbit Domnul: „Du-te și stai la poarta copiilor poporului, pe care intră și ies împărații lui Iuda, și la toate porțile Ierusalimului
20și spune-le: ‘AscultațiCap. 19:3; 22:2. Cuvântul Domnului, împărați ai lui Iuda, tot Iuda și toți locuitorii Ierusalimului care intrați pe aceste porți!
21Așa vorbește Domnul: «Luați seamaNum. 15:32. Neem. 13:19., în sufletele voastre, să nu purtați nicio povară în ziua Sabatului și să n-o aduceți înăuntru pe porțile Ierusalimului.
22Să nu scoateți din casele voastre nicio povară în ziua Sabatului și să nu faceți nicio lucrare, ci sfințiți ziua Sabatului, cum am poruncitExod 20:8; 23:12; 31:13. Ezec. 20:12. părinților voștri.»’”
23DarCap. 7:24,26; 11:10. ei n-au ascultat și n-au luat aminte, ci și-au înțepenit gâtul, ca să n-asculte și să nu ia învățătură.
24„Dacă Mă veți asculta în adevăr”, zice Domnul, „și nu veți aduce nicio sarcină înăuntru, pe porțile acestei cetăți, în ziua Sabatului, ci veți sfinți ziua Sabatului și nu veți face nicio lucrare în ziua aceasta,
25atunci pe porțile acestei cetăți vorCap. 22:4. intra împărați și voievozi care vor ședea pe scaunul de domnie al lui David; ei vor veni în care și călare pe cai, ei și voievozii lor, oamenii lui Iuda și locuitorii Ierusalimului, și cetatea aceasta va fi locuită în veci.
26Vor veni din cetățile lui Iuda și din împrejurimileCap. 32:44; 33:13. Ierusalimului, din țara lui Beniamin, din vale, de pe munte și de la miazăziZah. 7:7., ca să aducă arderi-de-tot și jertfeZah. 7:7., să aducă daruri de mâncare și tămâie și să aducă jertfe de mulțumirePs. 107:22; 116:17. în Casa Domnului.
27Dar, dacă nu veți asculta când vă poruncesc să sfințiți ziua Sabatului, să nu duceți nicio povară și să n-o aduceți înăuntru pe porțile Ierusalimului, în ziua Sabatului, atunci voi aprindeCap. 21:14; 49:27. Plâng. 4:11. Amos 1:4,7,10,12; 2:2,5. un foc la porțile cetății, care2 Împ. 25:9. Cap. 52:13. va arde casele cele mari ale Ierusalimului și nu se va stinge.”
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.