1„FrațilorCap. 7:2. și părinților, ascultați acum cuvântul meu de apărare față de voi!”
2Când au auzit ei că le vorbește în limba evreiască, au ținut și mai multă liniște. Și Pavel a zis:
3„EuCap. 21:39. 2 Cor. 11:22. Filip. 3:5. sunt iudeu, născut în Tarsul Ciliciei, dar am fost crescut în cetatea aceasta, am învățat laDeut. 33:3. 2 Împ. 4:38. Luca 10:39. picioarele lui GamalielCap. 5:34. să cunosc cuCap. 26:5. de-amănuntul Legea părinților noștri și am fostCap. 21:20. Gal. 1:14. tot atât de plin de râvnă pentru Dumnezeu, cumRom. 10:2. sunteți și voi toți azi.
4AmCap. 8:3; 26:9-11. Filip. 3:6. 1 Tim. 1:13. prigonit până la moarte această Cale, am legat și am pus în temniță bărbați și femei:
5marele preot și totLuca 22:66. Cap. 4:5. soborul bătrânilor îmi sunt martori. Am luat chiar și scrisori de laCap. 9:2; 26:10,12. ei către frații din Damasc, unde m-am dus să aduc legați la Ierusalim pe cei ce se aflau acolo, ca să fie pedepsiți.
6Când eramCap. 9:3; 26:12,13. pe drum și mă apropiam de Damasc, deodată, pe la amiază, a strălucit împrejurul meu o mare lumină din cer.
7Am căzut la pământ și am auzit un glas care-mi zicea: ‘Saule, Saule, pentru ce Mă prigonești?’
8‘Cine ești, Doamne?’, am răspuns eu. Și El mi-a zis: ‘Eu sunt Isus din Nazaret, pe care-L prigonești.’
9CeiDan. 10:7. Cap. 9:7. ce erau cu mine au văzut bine lumina și s-au înfricoșat, dar n-au auzit glasul Celui ce vorbea.
10Atunci, am zis: ‘Ce să fac, Doamne?’ ‘Scoală-te’, mi-a răspuns Domnul, ‘du-te în Damasc și acolo ți se va spune ce trebuie să faci.’
11Fiindcă nu puteam să văd nimic din pricina strălucirii luminii aceleia, cei ce erau cu mine m-au luat de mână, și așa am ajuns în Damasc.
12Și a venit la mine unCap. 9:17. om numit Anania, bărbat temător de Dumnezeu, după Lege, și pe care toți iudeiiCap. 10:22. care locuiesc în Damasc îl vorbeau1 Tim. 3:7. de bine.
13El mi-a zis: ‘Frate Saule, capătă-ți din nou vederea!’ Chiar în clipa aceea, mi-am căpătat vederea și m-am uitat la el.
14El mi-a zis: ‘DumnezeulCap. 3:13; 5:30. părinților noștri te-aCap. 9:15; 26:16. ales să cunoști voia Lui, să1 Cor. 9:1; 15:8. vezi peCap. 3:14; 7:52. Cel Neprihănit și să1 Cor. 11:23. Gal. 1:12. auzi cuvinte din gura Lui;
15căciCap. 23:11. Îi vei fi martor față de toți oamenii, pentru lucrurile pe careCap. 4:20; 26:16. le-ai văzut și auzit.
16Și acum, ce zăbovești? Scoală-te, primește botezul și fii spălatCap. 2:38. Evr. 10:22. de păcatele tale, chemândCap. 9:14. Rom. 10:13. Numele Domnului.’
17Și mi s-aCap. 9:26. 2 Cor. 12:2. întâmplat că, după ce m-am întors la Ierusalim, pe când mă rugam în Templu, am căzut într-o răpire sufletească
18și amVers. 14. văzut pe Domnul, care-mi zicea: ‘Grăbește-te
Mat. 10:14., ieși iute din Ierusalim, căci nu vor primi mărturisirea ta despre Mine.’19Și am zis: ‘Doamne, eiCap. 8:3. Vers. 4. știu că eu băgam în temniță și băteamMat. 10:17. prin sinagogi pe cei ce cred în Tine
20și căCap. 7:58. Luca 11:48., atunci când se vărsa sângele lui Ștefan, martorul Tău, eram și eu de față, îmi uneamCap. 8:1. Rom. 1:32. încuviințarea mea cu a celorlalți și păzeam hainele celor ce-l omorau.’
21Atunci, El mi-a zis: ‘Du-te, căci
Cap. 9:15; 13:2,46,47; 18:6; 26:17. Rom. 1:5; 11:13; 15:16. Gal. 1:15,16; 2:7,8. Efes. 3:7,8. 1 Tim. 2:7. 2 Tim. 1:11. te voi trimite departe, la neamuri…’”Pavel, cetățean roman22Ei l-au ascultat până la cuvântul acesta. Dar atunci și-au ridicat glasul și au zis: „IaCap. 21:36. de pe pământ pe un astfel de om! Nu este vrednic săCap. 25:24. trăiască!”
23Și scoteau strigăte, își aruncau hainele și azvârleau cu țărână în văzduh.
24Căpitanul a poruncit să ducă pe Pavel în cetățuie și să-l cerceteze, bătându-l cu biciul, ca să afle din ce pricină strigau așa împotriva lui.
25Pe când îl legau cu curele, Pavel a zis sutașului care era de față: „VăCap. 16:37. este îngăduit să bateți pe un roman care nu este osândit?”
26La auzul acestor cuvinte, sutașul s-a dus să dea de știre căpitanului și a zis: „Ce ai de gând să faci? Omul acesta este cetățean roman.”
27Și când a venit căpitanul, a zis lui Pavel: „Spune-mi, ești roman?” „Da”, i-a răspuns el.
28Căpitanul a zis: „Eu cu o mare sumă de bani am dobândit cetățenia aceasta.” „Și eu”, a zis Pavel, „sunt chiar născut roman.”
29Numaidecât, cei ce aveau să-l cerceteze prin bătaie au încetat să-l mai necăjească, ba căpitanul, când a aflat că Pavel este roman, s-a temut pentru că-l legase.
Pavel înaintea Sinedriului30A doua zi, fiindcă voia să știe bine pentru ce este pârât de iudei, l-a dezlegat și a poruncit să se adune laolaltă preoții cei mai de seamă și tot soborul, apoi a adus pe Pavel jos și l-a pus înaintea lor.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.