1După șase zile, Isus i-a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov și pe Ioan, fratele acestuia, și i-a dus deoparte, pe un munte înalt.
2Acolo I s-a schimbat înfățișarea înaintea lor. Fața Lui a strălucit ca soarele, iar hainele Lui au devenit strălucitoare ca lumina.
3Și iată că li s-au arătat Moise și Ilie, stând de vorbă cu El.
4Petru I-a zis lui Isus:
‒ Doamne, este bine să fim aici! Dacă vrei, voi face aici trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie.
5În timp ce vorbea el, iată că un nor strălucitor i-a acoperit. Și iată că un glas din nor a zis: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în Care-Mi găsesc plăcerea! De El să ascultați!“.
6Când au auzit glasul, ucenicii s-au aruncat cu fața la pământ și s-au înspăimântat foarte tare.
7Dar Isus S-a apropiat și i-a atins, zicând:
‒ Ridicați-vă și nu vă temeți!
8Când și-au ridicat privirea, n-au mai văzut pe nimeni în afară de Isus singur.
9În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit, zicând:
‒ Să nu spuneți nimănui despre această vedenie, până când va fi înviat Fiul Omului dintre cei morți.
10Ucenicii L-au întrebat, zicând:
‒ Atunci de ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?
11 Isus, răspunzând, a zis:
‒ Într-adevăr, Ilie vine și va reașeza toate lucrurile.
12Dar Eu vă spun că Ilie a venit deja, însă ei nu l-au recunoscut, ci au făcut cu el tot ce-au vrut. Tot așa urmează să sufere și Fiul Omului din cauza lor.
13Atunci ucenicii au înțeles că le vorbise despre Ioan Botezătorul.
Vindecarea unui băiat demonizat(Mc. 9:14-29; Lc. 9:37-43)14Când au ajuns la mulțime, un om s-a apropiat de El, a îngenuncheat înaintea Lui
15și I-a zis:
‒ Doamne, ai milă de fiul meu, căci este epileptic și suferă cumplit! Cade adesea în foc și adesea în apă!
16L-am adus la ucenicii Tăi, dar n-au putut să-l vindece.
17Isus, răspunzând, a zis:
‒ O, generație necredincioasă și pervertită! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai îngădui? Aduceți-l aici la Mine!
18Isus a mustrat demonul, iar acesta a ieșit din el. Și băiatul a fost vindecat chiar în ceasul acela.
19Atunci ucenicii s-au dus deoparte la Isus și au zis:
‒ Noi de ce n-am putut să-l alungăm?
20El le-a răspuns:
‒ Din cauza puținei voastre credințe. Adevărat vă spun că, dacă ați avea credință cât un bob de muștar, ați zice acestui munte: „Mută-te de aici, acolo!“, iar el s-ar muta. Nimic nu v-ar fi imposibil!
21Dar acest fel de demoni nu iese decât prin rugăciune și post.
Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa(Mc. 9:30-32; Lc. 9:43-45)22În timp ce erau adunați în Galileea, Isus le-a zis: „Fiul Omului urmează să fie dat în mâinile oamenilor.
23Ei Îl vor omorî, dar a treia zi va fi înviat“. Ei s-au întristat foarte tare.
Taxa pentru Templu24Când au ajuns în Capernaum, au venit la Petru cei ce încasau cele două drahme pentru Templu și l-au întrebat:
‒ Învățătorul vostru nu plătește cele două drahme pentru Templu?
25El le-a răspuns:
‒ Ba da.
Când Petru a intrat în casă, Isus i-a luat-o înainte, zicând:
‒ Ce crezi, Simone? De la cine strâng regii pământului tributuri sau taxe? De la fiii lor sau de la străini?
26Petru I-a răspuns:
‒ De la străini.
Isus i-a zis:
‒ Așadar, fiii sunt scutiți.
27Totuși, ca să nu-i facem să se împiedice, du-te la mare, aruncă undița și trage afară primul pește care va veni. Când îi vei deschide gura, vei găsi un stater. Ia-l și dă-li-l lor pentru Mine și pentru tine.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.