Geneza 2 - New Romanian Translation 2021（NTR）

1Astfel au fost sfârșite cerurile, pământul și întreaga lor armată.

2În ziua a șaptea, Dumnezeu Și-a sfârșit lucrarea pe care o făcuse. El S-a odihnit în ziua a șaptea de toată lucrarea pe care o făcuse.

3Dumnezeu a binecuvântat ziua a șaptea și a sfințit-o, pentru că în ea S-a odihnit de toată lucrarea pe care a făcut-o în creație.

Adam și Eva

4Aceasta este istoria cerurilor și a pământului, când au fost create, în ziua când Domnul Dumnezeu a făcut pământul și cerurile.

5Pe pământ nu era încă niciun tufiș, iar iarba câmpului nu încolțise încă, pentru că Domnul Dumnezeu nu dăduse ploaie pe pământ și nu era niciun om ca să lucreze pământul,

6ci un izvor se ridica din pământ și uda toată suprafața pământului.

7Atunci Domnul Dumnezeu l-a creat pe Adam din țărâna pământului și a suflat în nările lui suflare de viață, iar Adam a devenit un suflet viu.

8Domnul Dumnezeu a plantat o grădină în Eden, în est, și l-a pus acolo pe omul pe care îl crease.

9Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi plăcuți la vedere și buni pentru hrană, precum și Pomul Vieții, în mijlocul grădinii, și Pomul Cunoașterii Binelui și a Răului.

10Un râu ieșea din Eden ca să ude grădina, iar de acolo se despărțea în patru brațe.

11Numele celui dintâi este Pișon. El înconjura toată țara Havila, unde este aur.

12Aurul acelei țări este bun. Acolo se găsesc și bedelion și piatră de onix.

13Numele celui de-al doilea râu este Ghihon. El înconjura toată țara Cuș.

14Numele celui de-al treilea râu este Hiddekel. El curge în partea de est a Așurului. Al patrulea râu este Eufratul.

15 Domnul Dumnezeu l-a luat pe Adam și l-a așezat în grădina Edenului, ca s-o lucreze și s-o păzească.

16Domnul Dumnezeu i-a poruncit lui Adam, zicând: „Să mănânci, desigur, din orice pom din grădină,

17dar din Pomul Cunoașterii Binelui și a Răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, sigur vei muri!“.

18Apoi Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca Adam să fie singur. Îi voi face un ajutor potrivit“.

19Domnul Dumnezeu a creat din pământ fiecare vietate a câmpului și fiecare pasăre a cerului și le-a adus la Adam, ca să vadă cum le va numi. Și orice nume pe care Adam îl punea fiecărei ființe vii, acela îi era numele.

20Adam le-a pus nume tuturor vitelor și păsărilor cerului și fiecărei vietăți a câmpului, însă pentru el nu s-a găsit niciun ajutor potrivit.

21Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste Adam, iar acesta a adormit. El a luat una dintre coastele lui și a închis carnea la locul ei.

22Și, din coasta pe care a luat-o din Adam, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie și a adus-o la Adam.

23Atunci Adam a zis:

„În sfârșit, aceasta este os din oasele mele

și carne din carnea mea.

Aceasta se va numi «femeie»,

pentru că a fost luată din bărbat“.

24De aceea bărbatul își va lăsa tatăl și mama și se va alipi de soția lui, iar ei vor fi un singur trup.

25Omul și soția lui erau amândoi goi și nu le era rușine.