1Dumnezeule, au intrat națiunile pe proprietatea Ta,
au întinat Templul Tău cel sfânt
și au transformat Ierusalimul în ruine.
2Au dat trupurile moarte ale slujitorilor Tăi
ca hrană păsărilor cerului,
și carnea credincioșilor Tăi vietăților pământului.
3Le-au vărsat sângele
așa cum se varsă apa împrejurul Ierusalimului
și nu s-a găsit nimeni care să-i îngroape.
4Am fost de disprețul vecinilor noștri,
de batjocura și de râsul celor ce ne înconjoară.
5Până când vei mai fi mânios, Doamne? Pentru totdeauna?
Până când va mai arde gelozia Ta ca focul?
6Varsă-Ți mânia peste națiunile care nu Te cunosc
și peste regatele care nu cheamă Numele Tău,
7căci l-au devorat pe Iacov
și i-au nimicit locuința.
8Nu-Ți aminti de nelegiuirile înaintașilor noștri!
Grăbește-Te să ne întâmpini cu mila Ta,
căci suntem foarte necăjiți.
9Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre,
pentru gloria Numelui Tău.
Scapă-ne și fă ispășire pentru păcatele noastre,
datorită Numelui Tău!
10De ce să zică națiunile:
„Unde este Dumnezeul lor?“.
Să se facă cunoscut printre națiuni, înaintea ochilor noștri,
răzbunarea pentru sângele vărsat al slujitorilor Tăi!
11Să ajungă strigătul prizonierilor înaintea Ta;
prin puterea brațului Tău, scapă-i pe cei condamnați la moarte!
12Întoarce-le vecinilor noștri înșeptit, în sânul lor,
insulta cu care Te-au insultat, Stăpâne!
13Atunci noi, poporul Tău, turma pășunii Tale,
Îți vom mulțumi mereu,
vom vesti laudele Tale din generație în generație!
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
