1Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi,
nu se oprește pe calea celor păcătoși
și nu se așază pe scaunul celor batjocoritori,
2ci își găsește plăcerea în Legea Domnului
și zi și noapte cugetă la Legea Lui.
3El este ca un pom sădit lângă niște izvoare,
care-și dă rodul la vremea lui
și ale cărui frunze nu se veștejesc.
El reușește în tot ceea ce face.
4Cei răi însă nu sunt așa,
ci ei sunt ca pleava
spulberată de vânt.
5De aceea nu pot sta cei răi în picioare la judecată
și nici cei păcătoși în comunitatea celor drepți.
6Căci Domnul cunoaște calea celor drepți;
calea celor răi însă duce la pieire.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
