1Așa vorbește Domnul:
„Unde este acea scrisoare de despărțire
a mamei voastre,
prin care am alungat-o?
Sau căruia dintre creditorii Mei
v-am vândut Eu?
Iată, din cauza nelegiuirilor voastre
ați fost vânduți
și din cauza fărădelegilor voastre
a fost alungată mama voastră.
2De ce, când am venit,
n-a mai fost nimeni acolo?
De ce, când am strigat,
n-a răspuns nimeni?
A fost oare mâna Mea prea scurtă
pentru a vă răscumpăra?
N-am avut Eu oare putere
pentru a vă elibera?
Iată, cu mustrarea Mea, pot să sec marea
și să transform râurile în deșert;
peștii lor putrezesc din lipsă de apă
și mor de sete.
3Eu îmbrac cerurile cu întuneric
și le învelesc cu o pânză de sac“.
4„Stăpânul Domn
Mi-a dăruit o limbă iscusită
ca să știu să sprijin cu vorba
pe cel obosit.
El Îmi trezește, în fiecare dimineață,
El Îmi trezește urechea,
ca să ascult asemenea unor ucenici.
5Stăpânul Domn Mi-a deschis urechea,
iar Eu nu M-am răzvrătit,
nu I-am întors spatele.
6Mi-am dat spatele celor ce Mă loveau
și obrajii celor ce-Mi smulgeau barba;
nu Mi-am ascuns fața de insulte și de scuipat.
7Stăpânul Domn Îmi vine în ajutor;
de aceea nu voi fi făcut de rușine.
De aceea Mi-am făcut fața ca de cremene,
știind că nu voi fi făcut de rușine.
8Cel Ce Mă îndreptățește este aproape!
Cine îndrăznește să Mă acuze?
Să ne înfățișăm împreună!
Unde este cel ce Mă acuză?
Să Mă confrunte!
9Iată, Stăpânul Domn Îmi vine în ajutor!
Cine îndrăznește să Mă condamne?
Iată, toți se vor învechi ca o haină,
iar molia îi va mânca.
10Care dintre voi se teme de Domnul
și ascultă de glasul Slujitorului Său?
Cel ce umblă în întuneric
și nu are lumină,
să se încreadă în Numele Domnului
și să se sprijine pe Dumnezeul său!
11Iată, voi toți care aprindeți un foc
și purtați torțe aprinse,
umblați, dar în lumina focului vostru
și a torțelor pe care le-ați aprins!
Aceasta veți primi din mâna Mea:
veți zăcea într-un loc al durerii.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
